Arhive categorii: muzica

In vis

Posted on by
Răspunde

Am visat cum ma visai. Ma ghiceai de sub patura groasa, aruncata peste mine, imi ghiceai genunchii
stransi la gura, si degetele mainii care se odihneau pe picior. Intrai brusc, si vedeai cum dorm, si te opreai la fel de brusc.
Inaintai ca o pisica, si-ti faceai ochii mici in intuneric, cautandu-ma cu privirea. Te-ai lovit de masuta de cafea, pe care zacea telefonul uitat si o gura de zat.
Te-ai apropiat de patul mare, pe trei sferturi rece, care ma adapostea in mijlocul lui ca pe o insula razleata. Acolo nu tremura nimic, si doar genunchii dusi la gura te faceau sa crezi ca mai rasufla cineva acolo. Aburii ieseau, rasuflarea mea calda se odihnea pe buza ta obosita.
Mi-ai luat patura, ai ridicat-o de un colt, si te-ai strecurat in pat langa mine…
… Buna dimineata.

Definire

Posted on by
1

Unii suntem catei, unii suntem carti de joc, unii suntem cersetori, unii suntem trestii in vant si picaturi de ploaie.
Suntem prosti si creduli, suntem infimi, fire de praf, lacrimi sarate, amintiri adunate, miros de vechi, parfum de nou.
Gandurile ni se vad prin par si prin ochi, pielea aduna jeg si ani, talpile ne dor, incet-incet, surasele ne mor… Pe buze.
Si tot pe buze, tot acolo, e numele nostru. Ne strigam unii pe altii, si numele si ura, statutul, povestea, minciuna, adevarul. In cuvinte, se aduna uneori tot si de multe ori nimic. Si cand imi vars cuvintele, nu iese nimic. Nu iese nici sange, nici viata, nici durere.
Ma golesc, ma intorc, vapaia din mine se stinge. Sunt doar un caine, o carte de joc.
O cersetoare. O trestie in vant. O picatura de ploaie.

Mireasa cu gatul taiat

Posted on by
2

Ca gainile, se adunasera cu totii sub streasina casei.
Cu stupiditate, priveau cu totii spre locul unde se intamplase grozavia. Sangele de peste tot, de pe haine si pe fata de masa, de pe peretii casei, le dadea un aer ciudat.
Narile le framatau, si mirosul dulce de vin staruia in mine. Mi se parea ca totul miroase a vin si a struguri, a friptura si mamaliga proaspata. Aburi ieseau din mine, si din friptura de pe jos. Dracu’ stie cum a ajuns pe jos, ma tot impiedic de ea.
Rochia mea lunga, alba, e plina de praf, iar picioarele mele sunt murdare.
Sa-mi fie invatatura de minte! Mama mi-a zis sa-mi iau pantofi, sau baremi ciorapi, dar nuuu… Eu am vrut sa mi se vada oja rosie de la picioare.
Unchiul Paul se uita la picioarele mele si-mi dau seama ca rochia mea e un pic cam ridicata. Ii dau drumul repede si ma fac ca o scutur de praf, apoi imi asez florile din par. Marinica se uita gales la mine, probabil din cauza ca e un pic incrucisat, si eu ii zambesc cat pot de dulce. Unchiul Paul isi indeasa limba pe gatul neveste-sii, cred ca o si pipaia acolo, dupa pom, unde erau.
Masa era plina de sange si apa, friptura mea zacea pe jos, iar din tort n-a mai ramas decat o fleoscaiala alba. Rochia mea, din alba, apoi prafuita, a ajuns plina de noroi si sange, iar rasuflarea mea miroase a vin. Pe mana am o dara rosie, si toti in jurul meu sufla greu. Maica-mea pare pierduta, tata e furios, tot invarte un cutit in mana, si ma sperie, iar Marinica e linistit ca un bou. Unchiul Paul da semne de neliniste, iar tuta de nevasta-sa e nervoasa. I-a dat o palma, si a venit spre mama lui Marinica. Biata femeie nu stie cum s-o calmeze mai repede si cum sa-i stearga sangele de pe fata.
Il vad pe tatal lui Marinica in camera lui, cum incearca sa telefoneze cuiva. Pare grabit, se tot uita pe geam. M-am dat la o parte, sper ca nu m-a vazut.
Marinica sta si se uita undeva, ca un bou, pierdut. Are aceeasi privire ca atunci cand se uita la mine. Ma intreb la ce se uita oare… Ma apropii.
… Se uita la mine.
Marinica, plin de sange, ca toata lumea, de altfel, se uita la mine. Isi frange mainile, si plange incet. E stupid, bietul de el, ca un idiot mare si gras. Plange, saracul, si-si frange mainile. I-e si mila sa puna mana pe parul meu murdar de sange, pe florile din parul meu. Incearca sa ma curete de sange, dar i-e frica sa nu ma murdareasca de noroi.
E singur cu mine. Mama sta, saraca, sub o streasina, o tin cucoanele sa nu cada. Nu stiu de ce sa uita asa, prin mine, eu ma uit la ea si nu stiu ce sa-i spun.
Marinica plange ca inecatul, si tata invarte cutitul ala. Nevasta lu’ unchiu’ Paul e nevrozata, se uita urat spre mine (adica nu spre mine, prin mine, spre cealalta eu), si tot scuipa intr-acolo. Tata se uita la ea, de parca ar da cu ea de pamant, mama tace, Marinica plange.
Unchiul Paul rade de dupa copaci.
Dupa copaci, mi-a ridicat fusta.
Dupa copaci, i-am zis ca o sa avem un copil.
Dupa copaci, m-a batut prima oara.
Dupa copaci, ne-a prins nevasta-sa prima oara. A doua oara, ne-a prins Marinica.
In fata copacului, in fata lumii, mi-a taiat nevasta-sa gatul.

Recenzie – Concert Basement Jaxx

Posted on by
Răspunde

Hello, Basement Jaxx!
A inceput concertul cu un nene DJ – Tom Wilson, necunoscut pentru mine. Acceptabil, ingurgitabil, muzica de adormit, nu chiar monotona, fara high-pichted sounds, care sa deranjeze la ureche. Nu stiu ce canta el, in ograda lui, dar sa zicem ca a fost ok. Am incercat sa ma misc pe muzica lui, asteptand sa se mai umple pe-acolo.
A urmat un nene dubios rau de tot, TRG, conform specialistilor, mixator profesionist de dubstep or smth. Jenibil. Ma durea capul, cred ca era nevoie de o buna cantitate de alcool ca sa ma inteleg cu nenea ala care invartea de butoane cu o atitudine de genul „uite-ce-miscari-ample-fac-eu-ca-sa-demonstrez-ca-e-nevoie-de-multa-maiestrie-sa-apesi-pe-butoane-din-cand-in-cand”, iar cum eu nu bausem nimic, cred ca nu aveam cum sa pricep misterul acestei muzici care-mi distrugea neuronul. Aici am cam renuntat sa mai dansez, pentru ca neuronul de care tocmai am vorbit cedase nervos.
Dupa el, au urmat Moderat, o senzatie pe-afara, si am constatat ca si aici ii stia multa lume. Era o tipa care a stat singura tot concertul, si parea ea destul de plictisita, parca asteptand highlight-ul serii. Pentru ea s-a dovedit a fi tipii de la Moderat. 4 tipi, frate, dintre care unul (Apparat – asa il cheama!) canta la clape, la chitara, la voce si facea si pe DJ-ul, si ceilalti 3 aveau un rol incert in tot spectacolul, au inceput show-ul care mai mult era vizual, decat muzical, destul de spectaculos, dar din ce in ce mai banal in timp. Pentru ce ai avea nevoie de 4 oameni, cand unul face cat 4, ca sa repete acelasi sunet, la volume diferite, timp de 6-7 minute? Inca n-am inteles, asa ca am renuntat s-o mai observ pe tipa roscata cu codite cum se extazia pe-acolo (in liniste, fara sa lesine sau sa deschida ochii – dansa cu ochii inchisi), si m-am dus sa ma odihnesc pe scaune, asteptand concertul pentru care venisem.
Cu greu, a venit si momentul meu. BASEMENT JAXX PE SCENA! Au inceput, cum nici nu ma asteptam, cu „Good Luck”, apoi „She’s No Good”, apoi nu mai stiu ce piese, apoi piesa noua „Raindrops” – pe care au adaptat-o foarte frumos cantand „Raindrops in Romania”, dar cu care publicul n-a stiut ce sa faca si a cam picat experimentul, „Romeo” – varianta acustica si alte piese super tari, culminand cu „Where’s Your Head At”, la care doua dintre soliste au coborat de pe scena in public. Ambele au dat mana cu mine, iar una din ele m-a ciufulit. Loved that! Pacat ca n-au avut un public bun, cel putin cei din primul rand de pe langa mine nu cantau, nu dansau, nu sareau, nu bateau din palme, nu incurajau artistii deloc, desi ar fi meritat. Unul din tobosari facea mereu semne, incercand sa animeze aceasta mare de obositi care nu puteau pricepe diversitatea muzicala ce li se oferea, dar nu a avut sanse deloc. Mi-a placut concertul lor, pentru ca desi e proiectul muzical a doi oameni, au reusit sa-i „bage in fata” pe solistii si instrumentistii cu care lucreaza, recunoscandu-le meritele. Tipul de la trompeta era genial, solistele erau criminale, chiar daca doua dintre ele erau mai plinute, dansau si scena era plina la tot pasul de aluzii si conotatii sexuale, a treia era atat de mobila si elastica, dansa si canta in acelasi timp, facea spagatul and shook her booty on the floor, solistii erau foarte diferiti, unul alb, foarte classy si sassy, altul negru, ultra-jamaican, costumele erau super tari si ei se schimbau dupa fiecare melodie, the dance routines nu erau chiar routines, lumini, muzica, DJ, mixuri dupa Michael Jackson, Kings Of Leon si altii. Ma doare gatul de la cat am tipat, dar pe bune ca a meritat!

Istoria muzicii in viata mea

Posted on by
7

Eram mica-mica, si sincer nu mai tin minte ce ascultam cand eram bebelus, dar pot ghici ca muzica din casa era un Beatles combinat cu o Janis Joplin si cu The Doors, poate putin de tot Led Zeppelin.
Am mai crescut si, in tumultul de cantece semi-comuniste, semi-ABBA-wannabe, de genul Dida Dragan, Madalina Manole, Catalin Crisan, etc (ascultate pe la TV, ca mama nu dadea banii pe ele), in tumultul, cum ziceam, format de aceste cantece, eu ascultam Elvis Presley si Pet Shop Boys, Michael Jackson, Sandra, Beatles (again), Elton John, Smokie, The Cure si multi altii pe care mintea mea de copil nu reausea sa-i distinga sau sa-i tina minte. Ah, si Queen. Cum am putut sa uit de Queen? Si AC/DC?

Mbuun… Anii au trecut, generala a venit si ea peste mine, cu generatia anilor ’90, cu blugi din ce in mai scurti, cu Coco Jambo si Spice Girls si mai ales cu blugi. De cate ori ma gandesc la perioada aia, observ ca n-am ramas cu mai nimic in urma, decat cu Tori Amos si cu Puff Daddy-P Diddy-Diddy. Cam atat. Am mai ramas cu vreo 2 formatii de baieti frumosi, ulterior dovediti gay (cel putin cate unul din fiecare formatie), cu Nirvana si cam atat.

S-a apropiat cu pasi vertiginosi capacitatea, cu senzatia aia de insuficienta pe care ti-o inspira trecerea timpului si faptul ca ajungi aproape de un sfarsit. Am avut-o pe Britney in viata mea, dar eu nu puteam decat sa fac misto de ea. Pentru ca Blink si Green Day si Offspring si alte formatii rebele isi faceau loc pe langa mine.

De aici totul pluteste in indecis, pentru ca am inceput sa ascult de toate, cu precadere, fara sa aleg. Au trecut toate prin mana mea, pana la liceu. Moby, Blink, Smokie din nou,  Elvis din nou, Pet Shop Boys din nou, am experimentat cu formatii din anii 50 si 60, fara sa mai retin nume, apoi m-am indreptat fara sa ma uit in reggae. Amalgam si poezie, in fiecare din ei era ceva frumos.

A venit liceul, cu putine dragosti de genul Backstreet Boys, probabil din dorinta de a  apartine, dar s-au dus repede scainteile respective. M-am reorientat spre folk, ba chiar am si cantat (am avut o tentativa, ce e drept esuata), in timp ce acasa ascultam Blink si Anouk si femei cu atitudine, apoi incet-incet Metallica si alte chestii mai „hard”. I wanted to be badass.

Au urmat o gramada de formatii suparate si mai putin suparate, a descoperit mama Nightwish-ul si Rammstein (eu le stiam, dar nu ma dadeam in vant dupa ele). Le ascultam pe astea pe-acasa, apoi tot felul de chestii dubioase, gen Apocalyptica, Ozzy, Children of Boddom, Cradle Of Filth, Sepultura, Samael, Slayer, Deftones, Korn, Disturbed, Evanescence, Mudvayne, Slipknot, System Of a Down, Moonspell, Amorphis, Anathema, The Gathering, Lacrimosa, Lake Of Tears, Katatonia, Paradise Lost, Sentenced, Tiamat, Lacuna Coil, Godsmack. My god, that was MANY.

Probabil pentru ca erau atat de multe, intr-un timp atat de scurt, am revenit la sentimente mai pasnice, foarte repede, si m-am reprofilat. M-am linistit, m-am calmat, l-am descoperit pe Manson, l-am ascultat foarte mult si ma linistea. Mamei ii placea si ei Mason, chiar foarte mult. Si mai mult decat muzica, ii placea persoana lui – mereu i s-a parut ca e un om care a suferit mult. Eu nu vedeam problema chiar asa, dar nu mai conteaza.  Crescusem, si se vedea asta. Mi-am dat seama ca unii artisti pot fi buni, chiar daca ei canta aberatii. Apoi am descoperit ca Pink are voce, Christina Aguilera la fel, Shakira imi placea de prin clasa a 7-a. Nici acum nu inteleg de ce ele canta niste porcarii, cand au voci foarte bune. Probabil la mijloc e banul. Se cam termina si liceul, se cam termina si inspiratia mea in materie de muzica. Pe la sfarsitul liceului, Madonna revolutionase putin situatia, dar n-a durat mult. Au mai fost cateva melodii pop si r’n’b, probabil din criza de timp. Manson. Elvis. Beatles. Queen. Red Hot chilli Peppers. Muse. Matchbox 20. Placebo. Stereophonics. Cateva balade folk. Cateva cantece de dragoste. The Cure. Ceva electronic. Faithless. Basement Jaxx. Moby. Hooverphonic. Cam atat.

Despartirea de liceu a fost brusca. Am intrat intr-o alta tonalitate, s-a dus totul foarte repede, a venit Maroon 5 si a facut ravagii. Inca mai fac, ce sa zic. A venit Natasha Bedingfield, care mi-a copiat coafura de atunci. Alte melodii r’n’b si pop, la un loc cu Guano Apes si Jason Mraz, recent descoperit pe Yahoo Music. Vreun an am stagnat asa, pentru ca aparuse bardul-soldat James Blunt, si eram indragostita de el.

Apoi am descoperit altii ca el, de obicei mai buni. Ma trezeam dimineata cu The Killers. God, ce bine era! Ma trezeam, ca doar la 5 dimineata dadeau aia de pe Atomic videoclipul la Mr. Brightside. Si dansam! Mama, ce mai dansam pe el! Some people called me „hippie” cause of that. Those people introduced me to Poets Of The Fall.

M-am transferat la Bucuresti. Greu, a fost greu cu adaptarea. Stateam in casa si ascultam Jason Mraz si Gavin DeGraw si The Killers si James Blunt si si James Morrison si Maroon 5 si Manson la maxim. Static X si Disturbed. Angels & Airwaves. +44. Se despartise Blink. The Fray. Missy Higgins si Paolo Nutini. Green Day – album nou. Snow Patrol – obsesie noua. Greu, nene. Greu. Mult timp am dus-o asa – pana la prima vara din anul ala. Si apoi a venit noul album Maroon 5 si noul album Joss Stone. Si Mika, sa nu uitam de Mika! Si era asa frumos, si aveam fuste lungi, si le taraiam prin praf. Era cald, ce sa zic. A fost concert cu Manson in anul ala. Anul trecut am fost la Depeche Mode. Am uitat sa zic, si mi-e lene sa editez. Foarte tari, profesionalisti amandoi. Am respectat cuvintele mamei: sa ma duc mereu la concerte.

Alt timp, alta distractie. A trecut un timp, in care nu mai stiu ce-am ascultat, a fost o nebuloasa in mintea mea. Inca vreun an, dupa aia am reinceput sa redescopar alte muzici din liceu. Portishead. Hooverphonic. Moloko, cu Roisin Murphy. Pulp. The Verve. Oasis din nou. Muse din nou. Toate formatiile de brit pop uitate si aruncate prin fundul hardului. Ceasars. Liquido. Descoperiri relativ noi. Damien Rice. Rooney. Fall Out Boy. Sick Puppies. The All American Rejects. Apoi iarasi Tori Amos. Tracy Chapman pana la refuz. Three Doors Down. Velvet Revolver. One Republic. Matchbox 20 din nou. Vanessa Carlton. Vank. Travis, sa nu uitam de Travis. Descoperim side projects de la altii buni. Unele bune, altele nu. Bif Naked – din Buffy. Sarah McLachlan – tot din Buffy. Vega4. The Reindeer Section. Rufus Wainwright. The Knife. Stereophonics, uitati de prin liceu. Amy Winehouse si Duffy. The Darkness, Santogold, MGMT, White Lies. Mark Ronson. Kings Of Leon. The Cure din nou. Anouk din nou. Cate putin din fiecare. Si tot mult mi se pare…

Mergem si la Basement Jaxx?

Posted on by
2

N-o sa inteleg niciodata de ce lumea considera ca apartin genului numit „house”. In fine, nu le am cu etichetarile si cu impartirile pe categorii, dar Basement Jaxx este una dintre cele mai tari formatii pe care le ascultam si cand eram mai pitica si mai fraiera. Adica acum vreo 7-8 ani. Deci, mergem? 🙂

Tell me tell me is life just a playground
Think you’re the real deal honey
and someone’ll always look after you

but wake up baby
you’re so totally deluded
you’ll end up old and lonely
if you don’t get a bullet in your head

good luck good luck
good luck in your new bed
enjoy your nightmares honey
when you’re resting your head
you sold me sold me
sold me down the river now
hope you’re feeling happy now
now you’ll always have a sneer in your smile

but wake up baby
you’re so totally deluded
you’ll end up old and lonely
if you don’t get a bullet in your head

good luck good luck
good luck in your new bed
enjoy your nightmares honey
when you’re resting your head

good luck good luck
good luck in your new bed
enjoy your nightmares honey
when you’re resting your head

And I’m glad so glad that I’m done with you
No more crying crying leaving me so black and blue
You backed me up against the wall but I stand tall
Don’t give a damn no more

Oh baby bye bye
No more lies
No more lies
Without you

Good good luck
In your new bed
Enjoy your nightmares when your resting your head
Good good luck
In your new bed
Enjoy your nightmares

good luck good luck
good luck in your new bed
enjoy your nightmares honey
when you’re resting your head

good luck good luck
good luck in your new bed
enjoy your nightmares honey
when you’re resting your head

Good good luck
In your new bed
Enjoy your nightmares when your resting your head
Good good luck
In your new bed
Enjoy your nightmares

Pic Unrelated

Posted on by
Răspunde

All of the moments that already passed
We’ll try to go back and make them last
All of the things we want each other to be
We never will be
And that’s wonderful, and that’s life
And that’s you, baby
This is me, baby
And we are, we are, we are, we are
Free
In our love
We are free in our love

Pentru ca uneori se incepe cu finalul. Si uneori inceputul iti da ansamblul de sfarsit. Si niciodata sfarsitul nu va fi la fel de intens ca inceputul. Te consumi si te distrugi, incet, incert. Respir, incerc, si…

All I know
Is everything is not as it’s sold
but the more I grow the less I know
And I have lived so many lives
Though I’m not old
And the more I see, the less I grow
The fewer the seeds the more I sow