Mireasa cu gatul taiat

Ca gainile, se adunasera cu totii sub streasina casei.
Cu stupiditate, priveau cu totii spre locul unde se intamplase grozavia. Sangele de peste tot, de pe haine si pe fata de masa, de pe peretii casei, le dadea un aer ciudat.
Narile le framatau, si mirosul dulce de vin staruia in mine. Mi se parea ca totul miroase a vin si a struguri, a friptura si mamaliga proaspata. Aburi ieseau din mine, si din friptura de pe jos. Dracu’ stie cum a ajuns pe jos, ma tot impiedic de ea.
Rochia mea lunga, alba, e plina de praf, iar picioarele mele sunt murdare.
Sa-mi fie invatatura de minte! Mama mi-a zis sa-mi iau pantofi, sau baremi ciorapi, dar nuuu… Eu am vrut sa mi se vada oja rosie de la picioare.
Unchiul Paul se uita la picioarele mele si-mi dau seama ca rochia mea e un pic cam ridicata. Ii dau drumul repede si ma fac ca o scutur de praf, apoi imi asez florile din par. Marinica se uita gales la mine, probabil din cauza ca e un pic incrucisat, si eu ii zambesc cat pot de dulce. Unchiul Paul isi indeasa limba pe gatul neveste-sii, cred ca o si pipaia acolo, dupa pom, unde erau.
Masa era plina de sange si apa, friptura mea zacea pe jos, iar din tort n-a mai ramas decat o fleoscaiala alba. Rochia mea, din alba, apoi prafuita, a ajuns plina de noroi si sange, iar rasuflarea mea miroase a vin. Pe mana am o dara rosie, si toti in jurul meu sufla greu. Maica-mea pare pierduta, tata e furios, tot invarte un cutit in mana, si ma sperie, iar Marinica e linistit ca un bou. Unchiul Paul da semne de neliniste, iar tuta de nevasta-sa e nervoasa. I-a dat o palma, si a venit spre mama lui Marinica. Biata femeie nu stie cum s-o calmeze mai repede si cum sa-i stearga sangele de pe fata.
Il vad pe tatal lui Marinica in camera lui, cum incearca sa telefoneze cuiva. Pare grabit, se tot uita pe geam. M-am dat la o parte, sper ca nu m-a vazut.
Marinica sta si se uita undeva, ca un bou, pierdut. Are aceeasi privire ca atunci cand se uita la mine. Ma intreb la ce se uita oare… Ma apropii.
… Se uita la mine.
Marinica, plin de sange, ca toata lumea, de altfel, se uita la mine. Isi frange mainile, si plange incet. E stupid, bietul de el, ca un idiot mare si gras. Plange, saracul, si-si frange mainile. I-e si mila sa puna mana pe parul meu murdar de sange, pe florile din parul meu. Incearca sa ma curete de sange, dar i-e frica sa nu ma murdareasca de noroi.
E singur cu mine. Mama sta, saraca, sub o streasina, o tin cucoanele sa nu cada. Nu stiu de ce sa uita asa, prin mine, eu ma uit la ea si nu stiu ce sa-i spun.
Marinica plange ca inecatul, si tata invarte cutitul ala. Nevasta lu’ unchiu’ Paul e nevrozata, se uita urat spre mine (adica nu spre mine, prin mine, spre cealalta eu), si tot scuipa intr-acolo. Tata se uita la ea, de parca ar da cu ea de pamant, mama tace, Marinica plange.
Unchiul Paul rade de dupa copaci.
Dupa copaci, mi-a ridicat fusta.
Dupa copaci, i-am zis ca o sa avem un copil.
Dupa copaci, m-a batut prima oara.
Dupa copaci, ne-a prins nevasta-sa prima oara. A doua oara, ne-a prins Marinica.
In fata copacului, in fata lumii, mi-a taiat nevasta-sa gatul.

Tata

Cand eram mica, tata era poet.
Poet fiind, iubea mult. Iubea multe femei, pe langa maica-mea. De multe ce-a iubit, cea din urma s-a hotarat sa-l lase. Pe langa faptul ca era poet, ii placea si sa se distreze. Asa ca s-a distrat, in fiecare clipa, uitand de cei din jurul lui. Probabil ca hedonismul in care traia ii era suficient.
Eu si mama am crescut departe de el. Impreuna, doar noi doua, fara picior de barbat. Terifiata, saraca maica-mea asista zilnic la transformarea mea in taica-miu.
Devenisem poeta si in acelasi timp, de-o nesimtire cruda. Dar cui ii pasa? Eram fata lu’ tata si nimic nu schimba asta. Daca ma puneai langa maica-mea, oglinda ne arata foarte distinct. Indepartate, ca fire si ca aspect, puteai cel mult sa zici ca suntem rude indepartate.
Lirismul in care traiam m-a apropiat si mai mult de fire lu’ al batran. Hedonismul din el se pogora acum asupra mea. Trecusem de stadiul de poetesa, eram deja mai mult. Si mie imi placea sa ma distrez, desi nu tocmai ca taica-miu. Faceam alte lucruri, minore. Dat fiind faptul ca eram minora.
Maica-mea ma tot batea la cap sa-l cunosc, si eu refuzam categoric. Daca as fi stiut ca intre el si mine – fata in fata si eu si o oglinda – fata in fata, nu e nicio diferenta, as fi stat acasa.Nu m-as fi obosit sa scormonesc prin trecut si prin vremi apuse si uitate. Mi-as fi vazut de ale mele. Erau atatea carti de citit, atatia oameni de cunoscut.
Acum, taica-miu nu mai e nici poet, nici manat de hedonism.
Desi seman cu el, nu sunt chiar ca el. Sper ca la varsta lui sa stie lumea unde sunt. Sau, daca nu stie, macar sa ii pese.