Dupa-amiezi cu ingeri

Dupa-amiezile pot fi frumoase, daca macar vreo clipa poti intrezari o raza de soare. Din pacate, biroul meu nu-mi permite sa visez, si reveria mea e scurtata rapid. Doar ascultand un pic de muzica, mai pot pica in visare, mai pot spera pentru o secunda ca ceasul meu nu s-a oprit „acolo”. Daca toti am sti unde ne e „acolo”-ul, cred ca am fi mai linistiti.
Citeam o carte despre ingeri, inca nu mi-e foarte clara si nu dau nume, si ingerii astia sunt peste tot. Din coltul meu corporatist, imi caut uneori ingerul, si-as vrea sa-l ating, sau macar sa-i vad lumina. Mi se pare uneori imposibil de greu, si am nevoie de cuvinte si fapte si dovezi. Oamenii, ca si ingerii, nu sunt dispusi sa-ti dea aceste lucruri. Oamenii, ca si ingerii, se lasa cautati si asteptati. Ca si dupa-amiezile mele urate, asteapta sa fie observati printr-un colt de geam. Iar daca vreodata te apropii de coltul de geam, o sa vezi lumina care zburda vesela o secunda-doua, iar apoi dispare rapid, ca si cum ti-ar face in ciuda.
Stie cineva unde pot gasi un colt de geam, o dupa-amiaza frumoasa, un inger si niste oameni?

Darkness

Zilele astea a nins foarte mult, si desi fericirea n-a venit, totul s-a dus pe geam. A venit din nou tacerea, nevoia de a nu spune nimic.
Zilele astea a nins, si zapada s-a asternut ca o plapuma de liniste peste tot. Am fost acasa, unde zapada era mare si acoperea tot, si dintr-o privire am vazut cat de nesfarsita e tristetea. Cat de greu e sa te misti mai departe de punctul in care zaci din inertie. Am tras o mare gura de aer in piept, si am inchis pentru o secunda pleoapele. Cand le-am deschis, toate erau la locul lor, unde ar fi trebuit sa fie, iar eu eram o secunda mai incolo.
In toata zapada aia, nesfarsita, uitata, rece si grea, vedeam intunericul, ca si cum ar fi fost aievea. Si din nou mi-am facut mie promisiuni, pentru ca nu mai am cui sa fac promisiuni. Iar de data asta o sa ma tin de ele.
Nu vreau sa mai fiu ce-am fost, dar nici sa devin altceva. Caut echilibru, in tot ce sunt si tot ce am, si daca ar fi sa-l gasesc, nu sunt sigura ca l-as gasi aici. Intre o gura de aer si o inchidere de pleoape, inca mai caut, si ar fi extraordinar daca as sti ce caut. Caut la mine, asta mi-este foarte clar. Dar as vrea sa stiu de pe acum unde o sa ajung maine.

Știri din muzică

The Ting Tings – prea buni pentru secolul ăsta. Sau în fine, așa crede fata aia care urlă că „That’s not my name!” toată ziua. Albumul nou se va numi „Sounds From Nowheresville” și cică s-au chinuit să evite să fie „cheap, nasty hits”. Citez: „We would rather write songs that nobody’s going to hear than write dance tracks that would fit on the radio after David Guetta”, with singer Katie White adding: „I’d rather puke on my own feet than that”. Dude, come on. Nu-s fan David Guetta, dar ăștia… They are the eponymus of cheap and nasty and I rather get hit in the nose than listen to their shit. Nu le pun nici poză și nici clip. Sursa.

Glam rock at its finest in 2012… Abia aștept albumul nou. Kudos for the pirate look, Justin Hawkins. Thanks for not confusing us with your sexuality no more!
And he got loads of tattooes.
Și se pare că și-a îndreptat câțiva dinți.
I hope he got rid of that nasty drug problem. Până la albumul nou, ne bucurăm de piesele vechi. Sursa.

Lana Del Ray (sau LDR, cum am văzut că scriu unii) este the new thing on the market. Prințesa (bănuiesc că fanii știu că taică-su e un nene cu bani) insistă să spună că deși e celebră în lumea întreagă, e aceeași ființa ca la început. Cică are job de babysitter. Mkay, if you say so. Unii o acuză că e păpușă illuminati, că prea a apărut din neant și și-a schimbat numele și aspectul. Info here.

Bobby Gillespie new song, care de fapt colaborare cu Mark Stewart. God, I missed this crackhead.

Beyonce e materie de studiu la Rutgers University, în New Jersey. ‘Politicising Beyonce’ sper că nu le învață pe fete how to Cater 2 U, Love On Top, Dance For You și alte piese de succes care te învață cum să fii preș în fața bărbatului care muncește mult, și pentru care ești o sclavă, pentru că stai acasă. Nu, nu-s feministă și nici n-am mustață. Sursa.