Tăcerea e cel mai greu răspuns

Posted on by
Răspunde

– Tăcerea e cel mai greu răspuns, mi-a zis oglinda.
– E ok, răul nu-i decât în mine, i-am întors-o brusc.

Dar nu era nimeni în cameră când am aprins lumina. Absurdul situației are uneori gust de ciocolată amară, astăzi tot ce simțeam în vârful limbii era suflet de câine ud.

Și n-am nimic a-mi spune, n-am nimic de făcut. Tăcerea e cel mai greu răspuns, și tind să cred că mama are dreptate.

Dar nu e iad, și nu e rai. Nu e început și nici sfârșit. Totul e doar mijloc putred de suflet de om, și probabil că ar trebui să mă împac cu situația, nu? Nuuu?!

Dar nu.

Sau da.

De ce?

Și chiar n-aș ști să-ți spun. Când tot ce e tăcere e doar un răspuns greu. Când tot ce e durere se naște din mucii tăi. Băi mucilagus forte care ești, te bagi iarăși neîntrebat?

Și ceaiul de azi are gust de praf albastru, și cuvintele tale se învârt în mine. Lacrimile mele au gust de râie, au gust de râs, și gust de streașină de casă, pantofii tăi mă calcă rapid în picioare, și n-am ce să le reprosez. Talpa e așa calitativă.

Iar ești stupidă! Iar și din nou și încă o dată!

Și ironia ta are gust de pepene galben ușor mucegăit, ușor adormit, ca sufletul ăsta obosit.

Dar n-am referințe, n-am adevăruri, n-am moarte și nici viață, și totul plutește nedefinit lângă mine.

Ți-am zis astăzi că te iubesc?!

Tăcerea e cel mai greu răspuns.

Și dacă aș vrea să-mi croiesc un drum, aș planta de-a lungul lui sârme și ghimpi, lemne mici de alabastru și tocuri de pantofi cui, să delimitez calea mea de a ta, pentru că nu-ți dau voie, auzi?! Nu-ți dau voie! Nu vreau să fii aici! Nu! Nu! Nuuuuuuuuuuuuuu!

Și strigătul tău mă râcâie, și mă zgârie, și mă doare. Și uite ce curge din mine… Sângele meu nu e sange, e bucăți de vată îmbibată în spirt.

Toți avem daddy issues, ți-am mai zis. Și mommy issues, și vrem să futem ce nu putem fute, pentru că oricum nu putem fute.

Ah, pardon. Am vrut să spun alteva. Toți vrem să ne întoarcem unde n-am fost niciodată, în adâncul originii unde oricum nu avem loc. Unde oricum nu ne e locul.

Și nu te vreau! Nu te vreau! Nu te vreau!!!

Dar poți veni oricând. După 12 noaptea. Până atunci sunt a mea, și să-ți mai zic ceva.

Tăcerea e cel mai greu răspuns.

Și azi am aprins lumina.

Noapte buna.

Posted on by
Răspunde

Iti spuneam odata, de mult, tare de mult, ca eu mai cred in realitate. Cred in lumina de dimineata, si in cafeaua aia amara pe care mi-o prepara viata. Cred cu tarie ca sosetele se incalta musai inainte de pantofi, si cred ca trebuie sa mergi cu mine la toate concertele la care vreau sa mergi cu mine.

Realitatea e ca trebuie sa ma machiez pe mine si pe ea, pentru ca pe tine nu pot, si nici nu prea vreau. Si realitatea e ca iti place sa auzi cum am pareri despre orice si despre tot, fara sa spun nimic concret, si asta te face sa zambesti dis de dimineata.

Realitatea e ca traiesc in vise, si realitatea e ca visele nu mai traiesc in mine, pentru ca mi le-a rupt cineva acum foarte mult timp, si le-a calcat in picioare, si a scuipat pe visele mele. Am ramas cu zgomotul de vis spart, si cu sangele unei amintiri care se prelinge pe sufletul meu, si cu teroarea noptilor goale si fara sunet, si am ramas cu intrebarea „oare ce va urma?”.

Si realitatea e ca ai urmat tu. Sau eu. Sau cine a venit la rand. Nu pot sa tin pasul cu nimic, pentru ca nimic nu e real.

Si doar ti-am zis sa nu ma mai lasi sa vorbesc!

Noapte buna.

Review: Maroon 5 – V

Posted on by
Răspunde

The previous Maroon 5 effort was kind of a let down, since Overexposed didn’t manage to acquire the silent slickness of Hands All Over, so I was hoping for a change of heart (and beat too) from V.

I’ve been in love with the band (and Adam too, why the heck not?) for so long, 10 long years of love, hope, trust, mistrust, happiness and heartbreak, it was only fair that, 10 years after the first meeting, I should be hopeful about V (which is pronounced „five” y’all, my favorite number).

I wanted so much to like the album, so I’ve been listening for a few days now, on a continuous, happy loop, and I managed to find some forever favorites.

Maps is not a powerful first single, I really thought they could have done it better, but hey! You get what you get or deserve or whatever, the song starts out weak and I remember not liking it at first, but now it’s quite catchy, even though it’s not a brilliant song. I guess Adam’s falsetto can be annoying and cute at the same time. (7.5/10)

I am under the impression that Animals should be the sexy song of the album – after all, preaches primal, sexy sex, so yeah. I guess that’s what they’re going for, even though the beat is predictable, the bass is sometimes boring, and Adam sounds bored too. It’s not a bad song, but not a great one, and I’m starting to sense a pattern here… (8/10)

Oh, Adam, It Was Always You! 80s’ sound?! Check! Adam’s falsetto? Check? Synths? Check! The song is the peak of the album so far, almost as if the slow start of Maps and Animals were building to this great 80s’ electronica piece. Just lovely! And I wanna see this more often, Adam! It suits you. (9/10)

And because Maroon 5 are really good at declaring stuff, romantic stuff, of course, Unkiss Me is that once in a lifetime declarative ballad. It’s perfectly mushy, with a barely there bass, with incredibly romantic lyrics and a sincere Adam on the lead vocals that makes my heart melt. You can almost hear the heart break… (10/10)

And because food is always a metaphor for sex – for Maroon 5, at least (remember Kiwi?), we have Sugar. Food and sex. Raw emotion, 80s’ sound, a white, sexier Prince. Awesome beat and sexy lyrics, and I can almost feel Adam kissing me. Ok, not kissing me per se, but still… (9/10)

Then Leaving California happens and I’m like „dude, WTF?!”. I’m not really sure what’s with this song, except that it’s a very dull filler. (6/10)

In Your Pocket. Ugh. I can’t even. Yeah, it’s dancey and stuff, but. Ugh. Jealousy and stuff. (4/10)

New Love must be my favorite song off of the album. It’s danceable as fuck, Adam abuses his notorious falsetto, also he makes quite the declaration of love, the 80s’ are uber strong with this one, and the lyrics are fun, enjoyable and sincere. (10/10)

And then there’s Coming Back for You. Is this Tears for Fears or something that the 80s’ rejected with vicious hate or what the actual fuck happened here? (6/10)

Feelings makes me want to go to the gym and perform the choreography from Physical. But that’s only until the chorus starts, because that’s when weird stuff starts happening and I wanna go out of here. (7/10)

My Heart is Open. Oh, the epitome of boring. Sorry, Ms. Stefani, your contribution on this song is awful, your voice is so masculine next to Adam’s, and… Oh, dear God, no. (5/10)

If you have the chance to listen to the Deluxe edition of the album, then you have three more songs that are actually quite interesting.

Shoot Love is not so great, but a whole lot better that My Heart is Open. The beat is catchy, I could move on this one if only it were more remarcable. I also find it really good for speeding on the highway. (7/10)

Sex and Candy, because sex and food. We already covered that part. But Adam wants a new approach. This song is a bit slicker, a bit dirtier, a bit subtle, but still ever so sexy, ever so 80s and awesome. The bass line makes me want to buy a strip pole and dance, but who cares, right? Mom, please don’t read this! (8.5/10)

Lost Stars the last song from the Deluxe edition and everyone who saw Begin Again (not me, unfortunately) knows it. I like the dreamy sound of it, the hopeful sound of it. It sends me so much love, I want to be in love. I almost forgot that Adam can bring me so much love in just one song… (9/10)

Si ce sa-ti zic cand nu stiu ce sa-ti zic? – Part 3

Posted on by
Răspunde

Bai, si Bogdana asta… Asa facea mereu.

Cand ii era lumea mai draga, bam!

–          Vlad! Vino aici! Imediat!

Si Vlad, ca un cutu-cutu, pac! Se aseza generos la picioarele ei, de parca tocmai ar fi primit un ziar peste mutra.

La inceput, lui Vlad ii placeau fazele astea, ca maica-sa a fost un pic ca prea mamoasa si prea prezenta, si taica-su n-a fost deloc, asa ca i-a lipsit atitudinea asta de “faci ca mine ori nu faci deloc”. Asa ca Bogdanei i-a fost simplu tare sa-l dreseze pe Vlad, care in scurt timp a devenit Vladut si care n-o mai suna pe maica-sa decat cand stia ca nu e acasa.

Din pacate, Bogdana avea o mare problema – nu-i placea sa nu fie ascultata. Ma rog, nu ca ar fi fost ea atat de spec iala, ca pana la urma nimanui nu-i place treaba asta, dar Bogdana avea un fel al ei odios de a-ti arata exact cam cat de mult ai suparata. Si fix asta urma de fiecare data cand Vladut alegea sa intarzie la chemarea de catelus.

O vena de-a Bogdanei incepea sa pulseze la gat, si-si trecea parul dupa ureche cu o mana tremuranda. Ochii ei sclipeau cu ura rece, cautand in stanga si-n dreapta motivul pentru care nu era inca ascultata.

Buza de jos aduna sub ea sudoare nervoasa, si cea de sus fremata sub nari. Si in secunda in care buza de sus incepea sa fie muscata de dintii de jos, toata fiinta ei devenea un freama puternic de furtuna femeiasca si ilogica.

Si Vlad se uita in ochii ei, si-l cuprindea frica si evlavia, rusinea, amintirea, si totul devenea sexual fara sa stie de ce. Si hainele erau prea multe, si totul era prea cald, si nimic nu era suficient, si vocea Bogdanei se auzea ca niste unghii pe o table veche…

–          Vlaaaaaaaaaad!

viata

Posted on by
Răspunde

imi place ca nu am motive sa explic
tot rasul asta din mine, trist,
toata ura ce naste zambet,
si tot cuvantul asta sec,
nelinisti adormite,
tresarari de suflet
si, peste toate astea,
suflet gol.
si n-am nevoie sa iti spun
ca tot ce-mi dai,
ce n-ai acum,
doar vorbe goale, suflete si scrum
se-aduna-n farfuria mea
si stiu ca viata este grea,
rimele mele sunt stupide,
si oasele mele-s aburinde,
si caut sa le potrivesc in gauri,
sa le dezbrac, sa le pictez
si-n hauri
m-arunc si ma zdrobesc de pietre.
vreau sa dispari,
sa taci,
sa mor,
sa ne imbete
apusuri si mirosuri dulci-amare.
viata e de cacat si doare.

Si stii…

Posted on by
Răspunde

Si stii ca te-am visat mereu pe langa mine,
Doar atarnat de vorbe si cuvinte sfinte,
Fara taceri aiurea, nesimtite,
Fara placeri prea mute, netraite.
Si stii ca sub lumina lunii
Doar noi dansam, noi si nebunii.
Tot ce nu am uitat vreodata e in mine,
Tot ce-i furtuna se-ascunde azi in tine.
Si stii ca zambetul e cea mai frumoasa arma,
Doar blesteme si pacate el mai sfarma.
Tot ce e bine-n noi e rasfirat pe tine,
Tot ce e rau in noi le tai din mine.

Nemuriri trecute si taceri uitate,
Mai stii cum e sa respiri si sa tresari tu, poate?
Din tot ce n-am si tot ce n-am avut,
Cuvintele-mi rasar pe buze, mut,
Tot cautand si alegand ce n-as putea gasi,
In sufletele noastre-s doar copii…