Arhive categorii: muzica

Albumul lunii – Born To Die

Posted on by
Răspunde

Albumul lunii februarie a fost, neașteptat pentru mine, Born To Die, by Lana Del Rey. Inițial, nici n-a fost pe lista mea de to-hear, maybe cause of all the hype around her. A fost scandalul de la Saturday Night Live, când toată lumea vorbea despre cât de bine sau nu cântă live, despre cât de varză e sau nu și despre banii tatălui său, care i-au înlesnit sau nu intrarea în industria muzicală.

Piesele au un sunet aparte, ciudat, au un feel vintage and you either love them or hate them. Nu are o prezență ușor de abordat, deși n-aș zice că e chiar breath of fresh air, nu are o voce ușor digerabilă (pentru o femeie pare genul de sex kitten, care ar putea să-i amenințe statutul). Albumul este constant în ceea ce privește sunetul și temele abordate și îmi place că are un aer ușor feeric, deși se menține aproape de uman.

Review-ul nu e foarte lung, pentru că deși e albumul lunii, este destul de simpluț, lipsit de complexități și chestii filosofice. Cu toate astea, e bine închegat și e bun de ascultat, especially if you are in bad mood (relationship wise).
Tracklist:
1. Born To Die – 9.5
2. Off To The Races – 10
3. Blue Jeans – 6
4. Video Games – 8
5. Diet Mountain Dew – 9
6. National Anthem – 6
7. Dark Paradise – 7
8. Radio – 5
9. Carmen – 5
10. Million Dollar Man – 9.5
11. Summertime Sadness – 10
12. This Is What Makes Us Girls – 10

Am fost obsedată de Born To Die, Off To The Races și Summertime Sadness, atunci când am ascultat prima dată albumul. Mi-a plăcut și Video Games, și i-am acordat și lui un loc de vreo 2 zile pe repeat. Momentan, mă bucur de This Is What Makes Us Girls. Enjoy it!


This is what makes us girls
We all look for heaven and we put our love first
Somethin’ that we’d die for, it’s our curse
Don’t cry about it, don’t cry about it

Sursa poza.

PULP!

Posted on by
Răspunde

Vești bune astăzi! B’ESTFEST e festivalul meu de suflet, se pare. După ce în alți ani mi-a adus o grămadă de lume bună (Manson, The Killers, White Lies, Patrice – ăștia fiind doar ce am văzut eu), anul ăsta au anunțat niște Moonspell (atenția mea era deja îndreptată spre ei) și azi (27 februarie, e de ținut minte!) au anunțat că vine și Pulp.
Ce-i drept, urmărind presa de-afară, am văzut că dădeau semne să vină în zona balcanică și fierbinte pe unde ne preumblăm oasele, dar am zis că nu vreau să mă entuziasmez degeaba.
Pînă la urmă, vin și la noi, așa că în mintea mea am decretat Săptămâna Pulp și în fiecare zi voi pune aici o piesă de-a lor care-mi place mie mult de tot.
Să-nceapă Săptămâna Pulp!
Luni:

Marți:

Miercuri:

Joi:

Vineri:

Sâmbătă:

Stiri din muzica

Posted on by
Răspunde

I talk to ghosts. Doar pentru ca lanseaza un nou album pe 27 februarie (like, who cares?), s-a gandit ca putina publicitate nu strica. Mai bine zicea ca a facut sex cu Michael sau Elvis, era mai „senzational!”. Citez din spusele marelui artist: I chased one across the room once. And when we were making ‘Bat Out Of Hell’ I saw a blonde girl in a white dress. I went downstairs and told the guys, ‘There’s a groupie up on the balcony,’ and they go, ‘How would she get up there?’ Everybody went up and no one was there.

A naked Playboy shoot is on my bucket list. Cine? Sinead O’Connor! Pur si simplu, speachless. Because The singer has just released a new album, ‘How About I Be Me (And You Be You)?’, and will embark on an UK tour in March., that’s why. In caz ca nu mai stiti cum arata Sinead, here’s a pic. Click at your own risk.

Paris Hilton still thinks she can sing.

Cineva crede ca inca mai are dreptul sa judece industria muzicala. Boo-hoo, the big bad wolf!

At least, something is still right in this world. No jerks allowed at the Oscars!

Also, this. Snow Patrol (si Kasabian, but meh…) – headlineri la T in the Park. Una din formatiile mele preferate, headliner la unul din festivalurile pe care imi doresc sa le vad de vreo 10 ani.

Happy Birthday to some people…

Posted on by
Răspunde

Azi e ziua unor oameni mari. Ladies and gents, I give you Giles! Pentru cunoscătorii fini, e Anthony (Stewart) Head. Pentru cei mai puțin fini, e Giles din Buffy. Pentru restul, e „cine-i ăsta?”. (Împlinește doar 58 de ani, wow!)

Also, Kurt Cobain.

Also, Rihanna.

Valentine’s Day

Posted on by
3

Happy Valentine’s Day! Sau, cum ar zice unii, „ce dracu, ba? nu mai avem sarbatori nationale? tre sa importam de la idiotii de americani?”.
In timpuri de schimbare, orice poate fi catalogat drept diferit e bun si valabil. Cand eram mica, vai rebeliunea era in floare, si Vday era absolut nimic. Acum, ca am trecut peste niste ani, ne-am maturizat, ne-am crescut si alte cele, e frumos sa ai ce sarbatori, chiar daca e asa, „la mishteaux”. Nu zice nimeni ca e perfect valabila sarbatoarea asta, dar un motiv in plus – n-are ce sa strice.
Pentru nationalisti: si Dragobetele e bun. Tot asa, si 1 Martie, si 8 Martie, si ziua de vineri, si ziua de dinaintea salariului. Pe principiul „there is not enough love”, please, boys & girls, make it happen!

Enjoy!


Sursa poza.

Mama

Posted on by
1

Azi am aflat că a murit Whitney Houston. E una din primele muzici cu care m-a învățat mama, pentru că aveam o casetă cu coloana sonoră de la The Bodyguard. Știam toate cântecele pe de rost, dar preferatele mele erau ale lui Whitney. Îmi aduc aminte cum arăta mama atunci și îmi dau seama că semăna cu Whitney atât de bine: același nas, aceeași gură, același zâmbet parcă… Aceeași tristețe. Îmi aduc aminte cum mă întrebau tot timpul femeile dacă ea e chiar mama mea – mama e mai brunetă (la modul almost black), iar eu eram blonduță. Semănam perfect cu tata. Și-mi aduc aminte că o dată, pe la vreo 4-5 ani, am întrebat-o dacă m-a adoptat, pentru că noi două nu semănăm deloc. A plâns foarte mult, până n-am crescut, nu mi-am dat seama cât de mult a rănit-o întrebarea. I miss my mommy…