Bai, uneori ma trezesc vorbind de una singura. Imi vorbesc mie si imi spun cuvinte grele, care ma reprezinta in fata altora, dar in sinea mea nu le recunosc. Mi-a fost greu sa traiesc si sa respir, de multe ori. Desertul meu era painea cu apa, jucariile mele – noroiul de afara.
Am asteptat cu sufletul la gura ce asteapta orice copil dintr-un oras mic : sa plec. Mos Craciun nu exista, si nici naivitatea de atunci.
Ma uitam in oglinda – cresteam frumos, with all the right bumps in all the right places. Eram frumoasa? Nu stiu, dar eram saraca si voiam sa nu mai fiu. Am plecat de-acolo, dar nu cu prima ocazie, nici cu a doua. Eram lasa, ca si acum. Si naiva – desi in sufletul meu, imi spun „proasta”. Naiva e un cuvant care impopotoneaza realitatea.
Bai, si trece timpul. Si mi se pare ca totul e perfect – e cum mi-am dorit. Independenta mi-o spal pe dinti in fiecare dimineata, parul mi-l pieptan cu ura si inchei cureaua pantalonilor mai strans. Sunt frumoasa? Sa dea dracu daca sunt. Bine ca ma vad altii asa, e mai usor sa treci prin viata asa. Sau nu. In fine.
Diminetile sunt la fel de pustii ca acolo, cu nimic de facut. N-o sa ma plang de sufletul gol, si nici de linistea din capul meu, atunci cand nu ma cert pentru vreo prostie. In orasul ala uitat de mine, nu de Dumnezeu, toata lumea vrea bani. Esti invatat sa te vinzi pentru orice. Dar nu acuz orasul pentru ca eu ma vand, nu? Sau da? Nu stiu. Ne vindem, fara sa tinem cont de cursul euro-leu, sau ce alte cursuri or mai fi. Iti vinzi
gandurile si zambetele. Iti vinzi sufletul, te transformi si apoi te plangi ca un ipocrit ca o duci rau. Ca nu esti ce-ai vrut sa fii. Eu fac ce-am vrut intotdeauna. Ma plimb cu tine, sau cu masina ta. Tu nu stii ca e acelasi lucru pentru mine. Certificatul tau de nastere e pentru mine hartia cu care ai deschis contul de la banca pe numele meu. Cele mai frumoase flori pe care le-am primit au fost alea din hartii verzi si albastre. Cel mai frumos cadou de la tine a fost inelul de aur. Cand ma uit la tine, nu te vad pe tine. Esti tot ce mi-am dorit vreodata. Esti BANUL puternic, care ma misca. Reprezinti stabilitatea, linistea, corectitudinea. Nu te vad in monezi mici, de 1 euro sau de 5. Doar in bancnote mari, de 100. In lingouri de aur. Ma deranjeaza cand ma mangai, pentru ca ma linisteste mai mult atingerea teancului de bani. Nu am nevoie de pastile, doar sa ma uit putin la cardurile tale si ma simt mai bine. Si de asta vreau sa ne despartim. Vreau sa pleci. Pentru ca, desi esti tot ce mi-am dorit vreodata, nu te mai vreau. Du-te, undeva unde n-o sa te mai vad vreodata. Pa.
Fata cu bani
10
