Sexul de dupa cafea

Incepe cu „esti treaza?” sau „esti in bahamas?”. Nu-mi aduc aminte exact. Asta doar in teorie. Apoi afli ca cineva primeste mesaje de la altcineva.

E simplu la inceput, desi dureaza o perioada pana te hotarasti. Si apoi raspunzi cu „bine ca ti-ai tinut promisiunea”. E simplu, sambata dimineata nu ai nevoie de scuze.

Urmeaza, cu greu, prima cafea, dar asta dupa doua, poate chiar trei saptamani. E doar din cauza ca ai prieten, si nu pentru ca n-ai vrea. Si el are prietena, dar nu conteaza.

Two-cups-of-coffee

Cafeaua e perfecta, e calda si il ascunde dupa aburi, ca si cum ai vrea sa-l vezi, dar ti-e rusine. Lui i se aburesc ochelarii pentru ca, pentru prima oara in ultimul an, e fata in fata cu o tipa fara ochelari.

Zambetele se nasc timide, un pic mai inocente decat mesajele de pana acum. Daca cineva s-ar uita in telefoanele voastre, ar vedea chestii voalate, cu tenta flirtatioasa si numai bune de ascuns.

– Ce faci, esti treaza? Esti in Bahamas?
– Dormeam. Bine ca ti-ai tinut promisiunea.
– N-as fi avut cum altfel.
– Mergem la un film?
– Tu n-ai prieten?
– Tu n-ai prietena?
– Conteaza cafeaua sau sexul?
– Doar sexul de dupa cafea.

In cinci minute, pe masa au ramas doua cafele, nebaute nici macar pe jumatate.

Sursa poza.

Poveste in 3 acte

Partea a III-a – Cand eram una

De ceva timp, ma macina gandul ca rasuflarea mea m-ar da de gol. Sunt nesimtita si rea, cruda si inceata in sentimente. Esti cu mine, in pat. Noapte se lasa peste noi. Tu muncesti mult si vii obosit acasa. Uneori ma rogi sa iti fac un ceai, alteori ma rogi sa te las in pace.
Schisma din mine ma perpeleste, ard in cuptoarele iadului. Privirea ta-i senina, eu ma pierd in programele de la televizor. Ma uit la tine, imi amintesc de el. Sunt egoista si respir ceva de care tu nu ai parte. Sau cel putin nu ai parte cu mine. Ma uit in oglinda si-l vad pe el deasupra mea…

Partea a II-a – Cand eram trei

Merg iarasi, singura. Ploua. A plouat si ieri, si acum doua zile. Pantalonii mei s-au udat pana la genunchi. Am lasat umbrela acasa, ca sa simt ca traiesc. TU nu esti. Ai plecat, la serviciu. Nu e foarte departe, dar ma face sa ma simt departe. Ploaia se repede spre capul si fata mea. Cand ma transform in picatura, ma simt mai rece si mai fluida. Nu mai sunt a mea de cand sunt a ta. Ma intristeaza prezenta ta, ma doare rasuflarea ta, ma simt indepartata si trista, ca o stanca ce iese din ape. Tu esti acolo, ma uzi din cand in cand, dar nu ramai pe mine. Te scurgi si te usuci, te pierzi in tine.
M-am impiedicat. Era acolo. Arata ca oricare altul, poate mai rau ca tine, dar era acolo. Am mers la cafea, apoi a doua zi la alta cafea.
Nu stiu cum, a ajuns in patul tau, cu mine alaturi, gol si cu rasuflare sacadata. Mirosea a curat, fara parfum. Eu eram goala. Tu nu mai erai acolo si am ramas singura cu el.

Partea I-a – Cand eram doi

Dimineata se trezeste in fiecare zi din patul nostru. Cand deschidem ochii, rasare soarele, se face cald si auriu in jur. Astept fiecare clipa si fiecare pas. Te aduc mai aproape, ma macin si ma cantaresc, caci fara tine sunt jumatate de suflet. Am cu o jumatate de bataie de inima mai putin, am o gheara in plus pe suflet. Astept clipa care ne uneste, pentru ca aratam ca un cerc perfect. Ne construim unul in altul si ne inventam, apoi ne inspiram, ne bem si ne mancam, ca sa terminam cu iubirea.