Albumul lunii aprilie: Kings of Leon – Come Around Sundown

Come Around Sondown e cel mai apropiat album (based on the number of plays) care merită titlul de albumul lunii. E apărut în toamna lui 2010 şi mult timp a trecut de atunci, dar pentru mine încă e actual.
Discuţia clasică în ceea ce-i priveşte pe The Kings e că sunt sellouts şi că se vând mai bine ca alţii, lucru care e motiv de ciudă, of course. Bineînţeles, toţi hipsterii se vor trezi să-ţi spună că ei ascultau KOL când erau cool, nu ca acum, când sunt nişte prostituate muzicale.
Dar asta e doar discuţia clasică… Pe mine una, nu mă interesează. As long as I like it, it’s ok. And I like it.

Come Around Sundown începe cu „The End”, care face parte din trilogia THE (The End, The Face şi The Immortals), printre cele mai bune piese. Triste, angoasate, reale, pline de sentiment, cu linii de bass şi tobe clasice, dar cu voce şi spirit şi tot ce-ar trebui să aibă un bărbat pe-o melodie. Sinceritate, cred. Ăsta e cuvântul cheie în ele.

„Radioactive” şi „Pyro” – comerciale, pentru că ceva trebuie să vândă albumul, de duzină, plictisitoare şi repetitive, dar cu ritm.

„Mary” – cică ar fi o cerere în căsătorie, as in „marry me”, dar nu bag mâna în foc… E o piesă bună şi a good play on words, dacă e adevărat.

Urmează două piese bune, „The Face” şi „The Immortals”. „The Face” e cea mai frumoasă declaraţie de pe album, reprezintă abandonul total într-o relaţie, într-o persoană, fără reţineri şi regrete stupide, aşa cum ar trebui să fie…

„The Immortals” e next, cu chitările ei rebele, o odă a tinereţii şi a şanselor furate, tot felul de curiozităţi ale oamenilor curajoşi. Un imn al tuturor care au ceva de dovedit, al tuturor care au fost călcaţi în picioare şi care vor să se ridice. Oh, and that bass… OMG!

„Back Down South” e that southern classic tune, ce-ţi aduce aminte de vară, iar dacă-i vară te face să vrei să mergi pe drumuri neumblate. O piesă simplă, care-ţi dă idei de umblat.

„Beach Side” e altceva, mi se pare că se leagă mult de greşelile din trecut, mult de regrete, mult de frustrări, de vise neîmplinite. As usual, I love its bass.

„No Money” e una din piesele care iniţial îmi sunau bine, eterna balada a cuplului lipsit de bani şi de griji. Tehnic vorbind, e o piesă foarte bună, dar subiectul ei simplu nu-mi mai spune nimic…

„Pony Up” e una din preferatele mele. One of my all time favorites. Începe cu un bass, care se menţine pe toată piesa, şi un ritm de chitară sălbatică. Nişte versuri stăpâne pe situaţie, ca să zic aşa, deşi n-ar fi exprimarea potrivită. It just feels like someone else is in charge. E o piesă ce ia controlul cu de la sine putere, are un ritm al ei şi ţi-l induce, fără să-ţi ceară părerea. The way it should be.

„Birthday” e, iar, una din piesele mele preferate. E o piesă sinceră, murdară, tristă, reală şi cum mai găseşte vreo cineva de cuviinţă. E un fel de „Milk” mai curată, dar tot perversă. Iar peste toate astea, e o declaraţie de dragoste. E superbă. And the bass line is…

„Mi Amigo” e cântecul perfect pentru o beţie. Probabil că, dacă aş fi bărbat, aşa aş vorbi cu prietenul meu (n-aş bea niciodată singură). Instrumentele sunt fenomenale pe piesa asta…

„Pickup Truck” e una din piesele de la KOL hauntingly beautiful. E aproape perfectă, simplă, numai bună pentru stat într-un balansoar, unde să ţii pe cineva în braţe (merge şi-un căţel/pisoi/orice, în lipsă de prezenţe masculine). Îmi aduce aminte de o toamnă caldă, poate un început de septembrie, în care lucrurile nu sunt tocmai clare, poate cineva e pe picior de plecare, sau cineva a înşelat, cineva nu mai doarme bine lângă tine, dar amintirile sunt încă frumoase şi calde…

Tracklist:

The End – 10
I don’t want the street lights
Laughing at the grave
He swears he’s gonna give it up
It’s never gonna be enough
I just wanna be there
When you’re all alone
Thinking about a better day
When you had it in your bones
This could be the end

Radioactive – 6

Pyro – 6

Mary – 7.5

The Face – 10
Beneath the dance hall lights, you seem a girl so sound
Lights up the ground
If you give up New York I’ll give you Tennessee
The only place to be (I wish somebody would give me Tennessee)

The Immortals – 10
Spinnin on the streets of stars
And ride away
Find out what you are
Face to face

Back Down South – 8

Beach Side – 7

No Money – 6.5

Pony Up – 9.5
I got a razor sharp mind that wants to cut you down
A little place in mind, maybe I could bed you down
Pony up we got a ways to go
Set me up my friend I’m running low

Oh if you take my hand I”m gonna get you outta here
The crash of bottles breaking and the swinging chandelier
In a rain of bullets and blood and snow
I saw the midnight coming and watched her go

In a rain of bullets and blood and snow
I saw the midnight coming and watched her go
Yeah I watched her go
I watched her
I watched her go
I watched her go

Birthday – 10
It’s in the way she often calls me out
It’s in the cut of your pretty gown
Your come on legs and your panty hose
You look so precious with your bloody nose

We’re gonna come together
We’re gonna celebrate
We’re gonna gather round
Like it’s your birthday
I don’t wanna know
Just what I’m gonna do
I don’t care where you’re going
I’m coming along with you

Walking her home with a grassy feel
Falling and laughing at the drinks we spill
Just one those nights that I have to share
Chasing the death without a care

Mi Amigo – 8.5

Pickup Truck – 9.5
Walk you home to see where you’re living around
And I know this place
Pour yourself on me and you know I’m the one
That you won’t forget

In your denim eyes I see something’s awry
And I see you’re weak
When he comes around I see you’re fixing to shine
And my face won’t speak

Kings of Leon înseamnă ceva pentru hipsterii frustraţi şi pentru femeile care-l iubesc pe Caleb, dar uneori chiar se ocupă cu muzica. Şi uneori, merită ascultaţi. Beyond „Sex on Fire”. They are so much more than that. Mi-aş dori să-i văd live măcar o dată…

semn

caut in oameni ce nu gasesc in mine… nasc in mine idei si pareri, si stiu ca gresesc… ii vreau prea mult, sau prea putin, nici nu stiu de ce respir uneori, si aglomeratia ma lasa rece… transpira palma stanga, si dreapta se umfla dintr-o data, si zambetul meu e un pic mai rosu. si vreau sa invat, si vreau sa trec prin toti, si vreau sa-i stiu pe toti, si sa fiu mai buna ca ei. tacerea mi se opreste in gat si-mi vine sa le strig lucruri urate, dar nu pot, pentru ca…

si renunt, si maine o iau de la capat. imi zdrelesc genunchii incercand sa ajung la voi, sa ajung la tine, sa ajung la mine… imi stric picioarele, pe care spuneai ca le iubesti, si le saruti in visul meu noapte… mi-e sete si ma ploua, strang in brate roua, si tu nu esti de gasit…

ma caut pe mine printre oameni, te caut pe tine in mine, oglinda ma minte si aerul ma inunda greu.
clipele se trezesc o data cu mine, dar mor in secunda in care deschid ochii cu adevarat. si raman singura, inundata de lumina, dar fara o cale. si ma tot caut, si ma zdrelesc, astept si scurm in mine, si dau doar de pietre si radacini uscate.

cand m-oi gasi, anunta-ma. da-mi, te rog, un semn.

Sursa poza.

Jucăria

Am fost jucăria ta atâta timp, încât am uitat să mă mişc singură. Am aşteptat, cuminte, pe un raft, să mă umplu de praf, să vii să mă ştergi o secundă şi să mă laşi din mână, să încremenesc tăcută tot acolo.
Vreau şi eu o jucărie a mea, cu care să mă joc.
N-aş lăsa-o să se umple de praf, şi n-aş uita-o pe raft, n-aş abandona o clipă jocul cunoscut şi fuga printre flori. Vreau jucăria mea, care să mă ţină tainic în braţe, să respire cu mine şi să se joace cu părul meu. Să ştie că mă descurc şi singură, dar care să mă ia în braţe tocmai din cauza asta.
Pe jucăria mea n-o pot lăsa pe raft, o vreau curată şi sinceră, caldă şi acasă, aşa cum trebuie să fie jucăria.
Pentru jucăria mea n-o să fiu stăpână, o să fiu tot jucărie…

Happy birthday, of course…


Pentru că azi îl sărbătorim pe Patrick Stump. Doar vreo 28 de ani are, dar are şi multă muzică la activ. Îl ştiţi drept grăsunul roşcat din trupa pseudo-emo Fall Out Boy. De aproape 1 an, îl cunosc drept „that ex-fatso white boy who sounds like a ginger Michael Jackson on LSD, battling with DJ Bobo & SASH!”. Kinda awesome for my ears – and he could do so much better.

Preferata mea de pe albumul său solo (Soul Punk):

Primul contact cu Fall Out Boy:

Sursă poză.

Marilyn Manson – Speed of Pain

Piesa lui Manson în care mă regăsesc adesea… Nu ştiu de ce, şi parcă mă doare mai tare de câte ori o ascult. Don’t enjoy.

They slit our throats
Like we were flowers
And our milk has been
devoured

When you want it
it goes away too fast
Times you hate it
It always seems to last
But just remember when you think
You’re free
The crack inside your fucking heart is me

I wanna outrace the speed of pain for another day

I wish I could sleep
But I can’t lay on my back
Because there’s a knife
For everyday that I’ve known you

When you want it
it goes away too fast
Times you hate it
It always seems to last
But just remember when you think
You’re free
The crack inside your fucking heart is me

I wanna outrace the speed of pain for another day

Lie to me, cry to me, give to me
I would
Lie with me, die with me, give to me
I would
Keep all your secrets wrapped in dead hair
I hope at least we die holding hands
For always