Arhive etichete: poem

în ultimele zile

Posted on by
Răspunde

în ultimele zile, doar la sfârşit de lume mă mai pot gândi.
şi nu am linişte,
nu am nimic,
n-am zvâc, trăire, pace sau cuvinte,
şi toţi mă-ntreabă de nimic.
în ultimele zile le-adun pe toate, şi tot îmi ies cu minus.
dar oare câte minciuni de bine am tot spus,
la ceas de seară, la apus,
tăcut, grăbit, cu zarvă-n buze?
mai e ceva pe lume să m-amuze?
în ultimele zile, ultimele ore, ultimele minute şi secunde
mă dumiresc de faptul că trăim degeaba,
cuvintele tot trec pe lângă noi,
şi uite,-mi bate-n uşă ceasul de apoi…
în ultimele zile-ar trebui să şi răspund
la uşi şi întrebări şi strigăte de noapte.
dar nu mai am putere şi m-ascund,
de bine, rău, de fapte toate.

alegeri

Posted on by
Răspunde

e-ntotdeauna la ceas de seară,
cu gust de bere amară
şi transpiraţia din dansul de aseară,
cu amintiri de astă-vară,
cu gânduri care n-ar mai trebui să apară.
şi e-ntotdeauna pe la miezul nopţii,
ora la care alţii-şi mângâie nepoţii,
tu-ţi pierzi pe undeva chiloţii,
deasupra ta sunt avioanele, piloţii,
şi noi suntem iar praf cu toţii.
e-ntotdeauna fără speranţă, fără succes,
simt cum din mine ies
cuvinte fără sens şi fără înţeles,
spuse degeaba, mult şi des,
pentru că tare prost am mai ales.

curand

Posted on by
Răspunde

in mainile tale ai stras, marunt, tot universul,
pana ti le-a uscat, si frant, si implinit cu riduri,
si nu stiu daca vreo clipa eu am adus un pic de fericire
in tine,
caci imi aduc aminte de lacrimi si iubire,
de dimineti cu soare si omleta si de tine.
au trecut anii peste noi, si mainile tale parca au obosit mai mult,
strangand in pumnii mici franturi de viitor,
monezi ascunze drept cadou,
imbratisari atat de calde cand ma indreptam spre nou…
si zambetul tau nu o sa-l uit, strigatul tau de bucurie,
cand m-ai vazut tu pentru prima data venind in noaptea neagra si pustie
de undeva departe, „fata mea-i acum la facultate”,
si toata mandria ta se aduna in catea cuvinte simple.
eu doar raman cu dorul, tu cu suferinta,
dar stii ca nu mai e mult, o sa ne revedem curand.

Pacat

Posted on by
Răspunde

Si poate ca tu o sa fii pacatul meu,
Caci mi-ar placea sa te ascund de lume,
Sa-mi furi saruturi si imbratisari,
Si tu, de fapt, sa nu ai nume
Sub stele si sub luni indepartate.
Caci ce sa fac, nu toate visele-s curate.
Si poate ca o sa te-ascund in mine,
Departe de tot ce ieri stiai,
Nu iti promit ca o sa fie bine,
Dar iti promit ca o sa-ti placa
Sa te ascunzi de lumea toata.

Carry On

Posted on by
Răspunde

Walking through life balancing both of my left feet on a single sharp blade,
I know you’d say that this is hell, but I simply call it home.
I’m used to it – the harsh sound of spilling blood,
The drinks I forgot to have and all of the friends I forgot to call,
All of those times when I said I’d eat healthy,
And that I’d call my mom,
All of those are gone, and I’m just screaming my lungs out,
Drowning in silence,
Drowning in pain.
I know I’m vain,
But I’m not in vain.

Letter to My Unborn Mother

Posted on by
Răspunde
Hello you, I thought I’d stop by,
See how you’re doing.
I just hope you’re fine.
I’m doing well, thanks, and sometimes I miss you,
But most days I go on without thiniking of you.
I hope you’re warm,
Mostly I hope you’re safe.
I hope I’m not a disappointment,
Though you never said you’re proud of me.
I tried my best not to become you,
Not to repeat your past mistakes,
I really hope I managed to do that,
Because most days I feel like a failure.
I’m not in your world, because I shunned it away,
I’m not part of this world either,
Because I lack the basic knowledge on how to be a proper being.
I’m irrational, scared and alone so many times,
I’ve lied to people about you,
About me.
I tried to be the best, and I failed so many times,
I never got the chance to be friendly with people,
And I’m so angry, so often and so wild.
Hi, Mom, I wish I could’ve been better.
I wish you could’ve been better.
For me, for you, for all the gods.
Now let me sleep outside the fogs