Ratacire

Ce grele lanturi
Si pacate grele!
Ce foame mi-e de ele
Si de bratari cu strasuri.

Tarana sunt
Si in tarana ma ascund
Cand nu mai am cuvant
Si nici lacrimi sa plang.

Sireturile ma sugruma.
In mana iau un pumn de huma,
Ma spal cu el si ma zoiesc.
Usor, setea mi-o ostoiesc.

Cu rataciri si umbre-adanci,
Capul mi se loveste intre stanci.
Si ma zdrobesc, si ma-ngenunche…
Azi, n-am ramas decat paduche.

The burnt butterfly with a boob job

Uneven wings
Broken horns.
Machine gun
Something done.
Just licks and tricks
Won’t do you good.
It’s time you taste
The joy of low.

Autumn Story

I can tell it’s getting late,
I can hear the ugly snake
Hissing in my ear and holding me near.
As I tremble, as I lie,
As I die,
Little by little inside.
The world comes down at my feet
And I’m loving every part of it.
Bringing me the autumn’s leaves,
Hiding under them like thieves.

Tell me all about September

Ma-mpiedic de foi si de cuvinte,
Tot ce-i in mine n-are minte
Si n-are gura sa vorbeasca,
N-are suflet sa traiasca.
Ma scald in nevoi
Ar zice in noi
Batranii si marea, plini de noroi.
Si azi ne plimbam de mana, in doi.
As vrea sa iti spun de n-am cuvinte
Tot ce din mine se desprinde,
Tot ce devine real si suspina,
Cum cresc eu din tine, tulpina.

Adica vine toamna

Adica vine toamna. Toata dupa amiaza a mirosit a toamna, si tu mirosi a toamna, de dupa ploaie si abur de cafea (da, da, stiu ca e ness, dar pentru mine e cafea).
Stau langa tine si numar de cate ori iti bate inima, si imi place ca m-am ascuns in tine, departe de lume, de ploi si de nori.
Gandurile dau navala, dar nu le alung, si langa rasuflarea ta pot sa adun cuvinte precum „te iubesc”, „te vreau”,
„intotdeauna”.
Adica vine toamna. Si mie imi place toamna, ca e lunga, vine cu paturi calde, cu perne moi, cu cani portocalii si rosii de cafea proaspata. Vine toamna si stiu ca o sa stau mai mult la tine in brate, si o sa impletesc pe mana ta, serpuitor si rece, si o sa-mi incalzesc picioarele intre ale tale.
Adica vine toamna…

Sursa poza.

Stii cum se naste

Stii cum se naste focul?
Cum se zvanta si se face vapaie?
Sangele meu curge siroaie,
Si-n mine se intrerupe jocul.
Tot ce rasuflu si umplu,
Plamanul meu uscat,
Pamantul meu curat,
Si totul e simplu.
Stii cum se naste cuvantul?
Cum se intrupa si scutura-n buza?
Tremurul lui ma amuza,
Cand vine de dimineata cu vantul.
Tot ce exist si respir si traiesc,
Perdeaua tacere,
Lacrima durere,
Astazi ma caiesc.

poezie fără stare

caut poveşti
să-mi spui, să-mpleteşti
în părul meu vise,
cuvinte aprinse,
tot căutare
şi tot ce mă doare,
se scurge din mine,
răsare în tine,
şi astăzi nimic nu mă miră.
răsuflul meu albastru deşiră.