Firey Winter

Posted on 11 noiembrie 2015 by breathemein

This winter seems so far away,
Yet it brings its shovels and false teeth,
Lurking in shadows of false prejudice,
It seems this shady winter’s here to stay.
It brought our leaders down and tossed them out,
It burned our souls and hopes and dreams together,
And I can’t think about the weather
With all these tears and screams and all the doubt.
It killed my friends, it dug the graves of something greater,
It made my skin crawl, and that’s gonna last forever.
It didn’t kill our spirits though, it fed our monster.
And right now „GG!” is all I can muster.

Umeri

Posted on 9 octombrie 2015 by breathemein

Răspunde

Umerii au fost cândva goi,
Rotunzi şi albi,
Plini de copilărie şi iubire.
Acum atârna spre pământ,
De la prea multe cicatrici
Căci prea mulţi idioţi au fost aici.
Ei m-au scutit de vorbe şi cuvinte,
M-au apărat de dumnezei şi cele sfinte,
De proştii care umblă-n lume
Şi de păcate fără nume.
I-am tot întors spre oameni răi
Care nu aduceau doar ură şi noroi,
Ei clar îşi căutau un nou război
Şi căutau să facă praf din noi.
Acum sunt veştejiți şi oropsiți,
Dar eu sunt încă tânără şi în putere
Acum nu-mi pasă de tâmpiţi,
Dar vreau să-i vindec de durere.
Vreau să le mulțumesc şi să-i sărut,
Să-i apăr eu acum, atunci nu am putut,
Şi să le spun că viaţa grea s-a terminat.
La naiba,-i 6, alarma a sunat….

Girls

Posted on 2 septembrie 2015 by breathemein

Răspunde

Girls like girls,
Soft lips,
Bendy hips
And all the stuff that heavens are made of.
Girls like girls who like girls,
Especially the ones who like boys,
Especially the ones who like to play with your toys,
The ones who make you feel like you’re their toy,
And after that…
Girls like girls,
There’s nothing right with that,
There’s nothing wrong with that.
The sin is sweet,
Their skin is sweeter,
So let them cross the lines.
Girls kiss girls.

Poate

Posted on 31 august 2015 by breathemein

Răspunde

Ganduri de-a valma
Se sterg cu palma,
Nimicuri ascunse
De mine uitate,
De toti sunt nespuse .
Păcate spalate,
Cuvinte albastre,
Păcate sparte,
Si peste tot, peste toate,
Totul e foarte…
Nimic n-are sansa,
Sperante desarte,
Ascunse in sine,
Far’ de cuvinte,
Si poate
Fara de tot si de toate.

Niciodată

Posted on 23 iulie 2015 by breathemein

Culori prea tari
Și sunete adânci
Mă macină din suflet
Și până sus pe stânci
Și eu nu știu ce caut,
Dar poate știu ce pierd,
Și-n sinea mea tot plâng
Și tot mă cert…
Ca cerul e prea sus,
Și poate prea albastru,
Că nu cred în Iisus
Și nici în Daniil sihastru
Și poate că îmi place orezul cu creveți
Și statul până noaptea la povești,
Dar toate astea poate că nimic nu-nseamnă
Dacă nu te am pe tine și la toamnă.

Și cel mai sigur e
Te vreau și după-aceea,
Când zăpușeala trece,
Și trece și femeia,
Când vine iarna, primăvara și vara
Inc-odată,
Eu nu te voi lăsa să pleci.
Nu. Niciodată.

Harry

Posted on 26 mai 2015 by breathemein

Răspunde

you spill your blood
from biting your whole tongue,
because all that laughter
is misery after
your face got caught up
in all of your lies.
with you, everything’s fake
and it dies.
your nails dig deep
and within your skin
are graves and corpses.
there die a thousand noises,
your dreams, your hopes
and all of your poises.

disintegration is your preferred state,
personalities – you have like eight,
your mind is dull, your heart is plate,
no wonder you’re not worth the wait.

the situation may seem kind of hairy,
if it weren’t for the dairy
you seem to be ingesting very,
as well as fruits, and souls, and bodies, Harry.

Pic.

Si ce sa-ti zic cand nu stiu ce sa-ti zic? – Part 6

Posted on 20 mai 2015 by breathemein

Vlad ar vrea sa-i spuna din nou Bogdanei ca vrea sa se mute cu ea. Stii, in fond, el o iubeste, chiar daca nu intelege prea bine de ce. Ii place mult cum merge, asa intepata, pe holurile astea lungi, si ii place cum se infige tocul ei in gresia rece.

I-ar placea, insa, sa o vada in bratele lui in fiecare seara, sa-i faca micul dejun, sa-i pregateasca o baie cu multa spuma, dar Bogdana pufneste si-si da ochii peste cap de fiecare data cand aude asa ceva. Ea n-are timp de prostii, si el o stie prea bine.

De cate ori Vlad deschide subiectul „mutat impreuna”, Bogdana se schimba la fata. Devine mai acra, mai pamantie si mai nervoasa, si cu fiecare insistenta a lui Vlad, mai nerabdatoare:

– Bub, ma gandeam…

Bogdana deja simteam cum i se ridica parul pe spate.

– Da?!

– Ma gandeam… Daca esti si tu de-acord, bineinteles! Nu fara acordul tau!

– Ce?

– Sa… Sa… Sa ne mutam impreuna.

– Pentru?!

– Pai… Sa fim impreuna. Sa petrecem timp impreuna!

– Si-acum ce facem?

Acum erau in pauza de masa, la birou.

– Pai… Voiam sa zic, sa petrecem timp impreuna in afara serviciului.

– Pai nu mergem la filme?