Cenusa

Intre minciuni luminoase
Si cuvinte frumoase
Nu e decat cenusa
Ascunsa sub usa
Si praf de matusa.
Fara noroc si fara joc,
Fara iubire deloc,
Lucrurile s-au dus rapid in jos.
Nimic nu mai e frumos
Si nici spectaculos.
E simplu sa pretinzi
Ca e asa cum te prezinti.
Dar nimeni nu-ti va spune ca gresesti
Cand vorbele nu-ti ies si nu reusesti
Sa ma convingi ca ma iubesti.

cenușă

încet, se stinge flacăra,
și-ncet se mai strecoară
fior de seară și, amară,
parcă nu mă mai suport.
în urmă, pe sub pași, troznesc
vise uscate, gânduri chircite,
tăcere și speranță, împletite,
se agonisesc.
cenușă a rămas sub pașii din apus,
flăcările-n brațe s-au cuprins,
sub suflului aerului s-au tot încins
și în tăcerea nopții-ncet s-au stins.