M-aș hotărî,
De ai avea ce să-mi oferi,
Îmi zice primăvara,
Și-aș lăuda în tine tot,
De dimineață până seara!

Ți-aș da și flori,
Și te-aș picta pe cer,
Te-aș strânge-n brațe de atâtea ori!

Dar ești hain,
Mereu mă cerți:
Că e prea soare și prea cald,
Că vântul meu te bate mult prea tare,
Și-ai vrea eu la picioare să îți cad,
Ca-n fața zeului cel mare.

Mereu mă cerți,
Nimic nu ți-e de-ajuns,
Nici umbra soarelui de sus,
Nici murmurul de vânt,
Nici norii din apus.

Mereu mă cerți
Și nu știu ce ai vrea,
Când tot ce eu îți puteam da
Deja ți-am dat și ți-am tot oferit,
Sufletul tot l-ai găurit,
Și-n scrum ai prefăcut, amar,
Tot ce puteam să-ți dau în dar…