Politica, la fel ca fotbalul, e sursa de conflicte, generatoare de dezbateri (ba p-a ma-tii!) si eventuale despartiri pe viata in jungla damboviteana.
Tocmai au trecut alegerile si toata lumea te judeca daca ai votat, daca n-ai votat, pe cine ai votat, de ce n-ai anulat votul, de ce nu te-ai dus la cucuietii din deal (de unde esti tu de loc) sa votezi si etc.
Bun, e in joc viitorul tarii noastre. Doar ca uneori pare ca n-avem viitor, asa ca unii (resemnatii) au stat acasa si-au facut sex. Sau au tras matza de coada, depinde de la caz la caz.
E in joc viitorul tarii noastre si clasa politica este inexistenta. Un om politic ar trebui sa aiba principii, studii si o gramada (dar o gramada!) de atribute care sa-l faca apt pentru reprezentarea unei mici parti din popor.
Astia ai nostri (cu care ne laudam si ei se lauda pe sine insisi, la randul lor) sunt ca sa fie. Lupi paznici la oi. Romanii le dau votul contra unei sticle de ulei si doua pixuri. Ei isi fac afaceri pe spinarea statului (sireacul…), isi baga sotiile, copiii si amantele, rudele de gradul 14 si doica pruncilor in afaceri.
Cand eram mica, mai credeam in Partidul Liberal, al Bratienilor, scoala veche, oameni cu principii. Loviti de comunismul viral, concomitent cu o stare cronica de balcanism salbatic, romanii s-au trezit dezorientati, dar scaldati in ape caldute.
E normal sa-ti placa sa aiba altul grija de tine (statul), dar e la fel de normal sa muncesti pentru ce ai. Romanii au fost obisnuiti sa gandeasca altii pentru ei, sa li se spuna ce sa faca si ei sa se „faca” ca fac ceva.
Comunismul a fost prost inteles, la fel si democratia. O spun eu, nu pentru ca le stiu pe toate, ci pentru ca astea-s concluziile pe care le trag uitandu-ma in jur.
N-am trait mult in comunism, dar am trait aproape 23 de ani de tranzitie + democratie.
Cred cu tarie ca ambele doctrine au fost prost intelese, drept dovada cardul de plangaciosi dupa „cizmar” si multi oameni care nu-si cunosc drepturile, obligatiile si libertatile (civice, sociale, politice, economice, etc.).
Traim intr-un haos continuu.
Eram simpatizanta a liberalilor.
In 2009 am crezut ca am pus stampila pe cine trebuie (inca mai cred, doar ca n-am ce scuze sa inventez decat ca a fost prost gestionata toata perioada 2009-2012).
Cred cu tarie ca toti liderii pre-89 vomita putin in mormintele lor, privind la ce se intampla in tara. Si vomita, pentru ca ceea ce se intampla e mult mai rau decat credea oricine ca se poate intampla. Vomita, pentru ca deja rasucitul in mormant nu mai inseamna nimic.
Nimic nu se pierde, totul se transforma. Lupii paznici la oi. Si eu de ce oare n-am votat?
PS: Premierul nostru drag declara: „Asa suntem noi, plagiatorii, mai votati, ce sa facem, decat ceilalti.” Sursa.