Pagina sase din Iad.
E ca si cum se intoarce in mine, fara sa aiba un motiv clar. Totul arde, fara sa fie fierbinte. Totul e abur, fara sa… Fara ce? Din ce apare aburul? Din ce apar eu? Din ce apari tu?
La pagina sase din Iad se intampla totul.
In Iad totul are legatura cu sasele din mine. Stiu ca oamenii dor, stiu ca eu dor, si totusi continuam sa ne lovim unul de altul, in speranta ca… Ceva. Orice.
La pagina sase din Iad nu se intampla nimic. Nici nu stiu daca as vrea sa se intample ceva. Oare daca se rupe tot, se lipeste tot? Sau daca explodez incet, fara sa ma simta nimeni? Nu e ca si cum as cere ceva cuiva, doar sa dispar uneori pe nesimtite.
Eventual, sa rasar in alt colt de lume, unde sa nu ma stie nimeni. Unde sa nu stiu pe nimeni.
La pagina sase din Iad trebuie sa semnez pentru asta? Fie.