Merg prin gang, la Gara de Nord.

Aproape pierd trenul. In gang, e un tip ciudat. Se uita in vitrina magazinului cu cutite si „machete” si bastoane telescopice.

Il depasesc. Dau muzica mai incet in casti si aud pasi.

Imi scot incet clama din par.

Vine si-mi pune mana la gura.

Ma intorc, speriata, si ma sperii si mai tare de privirea lui.

Se uita la mine ca si cum ar vrea sa ma devoreze.

Incerc sa-l lovesc, sa-l musc, sa-l imping.

E puternic.

Ma linge pe fata si saliva lui miroase puternic a alcool.

Ma intorc brusc si il scuip in ochi.

Ramane socat si se da un pas in spate. Se apropie iar si cand mana lui dreapta se infige in parul meu, mana mea dreapta ii infige clama in gat.

Sangele tasneste in toate directiile. Ma murdaresc de sange.

Ma duc la politie si le spun tot. De atunci, clamele au devenit arme albe.