N-am curaj sa respir, imi spun.
Tresar in mine firmituri si vise,
Pahare, cioburi, oale prinse,
Farame dintre ieri si-acum.
Totul ma-ndeamna sa pasesc,
Casa, pamant si cer si nori,
Dar eu parca-am uitat cum e sa zbori
Si dupa pietre tot cersesc.
De frica de nimic si tot,
Nici sa astept ziua de maine nu mai pot.