„Tastez si ma minuez
De lumea cea din jur
Si oamenii ce-i vaz.
De-as fi treaz si-as cauta
Ce n-as avea,
Probabil c-as gasi de toate
Sau macar pe jumatate
Din ce are
Fiecare.
Dar cum nu caut, nici nu-s treaz,
Doar cum tastez,
Ma minunez
Ca n-am nimic din ce-as dori
Si ciuda mi-e mie
De apa dulce si lesie.
Caci fiecare om din lumea asta mare
Gasitu-si-a din fiecare
Macar o coaja si o firmitura,
Iar eu raman sa dorm pe zgura.”
Ah, asta doare… 😀
De ce doare? Dormi pe zgura? :))
Cam da 😀
Pfff… 🙂