M-aș pierde, dacă aș ști că m-ai găsi,
Și mi-aș ascunde ochii de plăcere.
Dar tu nu aduci decât tăcere,
Și știi că aduci numai durere,
Și eu nu cred că aș putea
Vreodată suporta
Atâtea lucruri rele să le iau asupra mea.

N-aș mai trăi, știi bine c-aș muri,
Dacă mi-ai ciopli tu piatra de la cap,
Dacă mi-ai face un sicriu în care să încap,
Și dacă ar fi suficient să scap
Din viață fără tine,
Căci știi că nu mi-e bine
Când dimineață sunt doar eu cu mine.

Din tot ce-aș face, nimic n-a fost făcut.
E prea târziu,
Și am tăcut prea mult.
Nimic nu am, nimic din ce n-am dat,
Rezultatul e tot la fel de vid, de plat.