Ca si cum razboaie m-ar paste,
De parca in liniste nimic nu pot face.
Ca si cum din toata tarana ce s-ar naste,
Linistea doar tace.

Incremenit, tacut, aprins.
Ca flacara, lumina si strainul,
Toate-adunate, rasfirate si supuse,
Ma simt incet si nins.
De parca cineva mi-a rasturnat tainul.
Mi-am inghitit cuvintele nespuse.

Si peste tot intunericul din mine,
Ma spal, ma dezbrac, ma intorc in tine.