i’m just a tiny spec of soul,
forgotten in this rotten world,
i smell of lie and lies and i am whole,
with all my golden treasures and my heart purled,
i give you life and i give you trust,
and if you must,
i’ll give you me,
eternally.
te-am cautat. nu te-am gasit,
dar tot ce nu am simtit
se rascoleste de la sine-n
mine
si cauta tot felul de poteci ascunse,
iar eu n-am decat feliile de paine unse
cu unt, untura, margarina,
si inima mea-i doar terina.
ascund si fierb in ea
imaginatiuni traite,
dar mereu de altii,
ascund si fierb in ea
ganduri nedeslusite,
traite doar de altii,
iar eu am in mine viteze nebanuite,
ganduri neobosite,
creiere pe repeat si sentimente mii.
sunt toata ghem – senzatii, nebunii…
I’m trying to put it all back together.
I’ve got a story and I’m trying to tell it right.
I got the kerosene and a desire.
I’m trying to start a flame in the heart of the night
Gandeam in culori,
pierduta in nori,
si stii si tu prea bine ce tare ma dori
cand tot ce respiri
e praf de iubiri,
uitat-ai tu oare
de tot ce-i sub soare?
Gandeam ca e bine,
stand langa tine,
urmand cu un deget stingher de la mine
un trup nestatornic.
Esti un datornic!
Degraba si multa dobanda.
Inima ta e prea mica s-ascunda.
Gandeam doar in linii,
in cercuri. Strainii
tot imi spuneau ca-i departe, sovinii
spuneau si ei cuvinte desarte,
dar fara vorbe si valuri sparte,
se-aduna pe plaja,
si-mi stau de straja
doar frici nenumite.
Mi-e dor de iubite.
minciuni despre cafele ude,
si nu e nimeni sa m-asculte,
si nu e nimeni fara nume,
iar lumea asta n-are nume.
si stiu ca sunt o redundanta,
in ochii tai sunt o sectanta,
si-mi place cand ma minti frumos,
cand lingi noroiul de pe jos.
minciuni de suflet cald si bun,
eu nu stiu de unde te adun,
nu stiu cand binele e rau,
si astazi totul e al tau.
si stiu ca n-am nimic a spune,
stiu ca pamantul meu nu are nume,
stiu ca tot ce-am nascut mai ieri in tine
e bine, dar nu vine de la mine.
Sometimes I feel like I am feeling too much, sometimes I feel like I am thinking too much. There’s never enough of one kind in me, and there’s always something that’s missing deep down inside. I’m not sure if all these feelings and all these thoughts are what I am supposed to live right now, but they are the only thing I have for myself, so I try to get by.
I try to get by past the indifference and past the heartache, past the people that hurt me, past the people that weren’t honest. Past all of those who didn’t have the balls to say things to my face, and past those who had the balls to say something mean and gratuitous, without a real base.
I try to get by past the people who take „please, forgive me” for granted, as they take me for granted. Past the people who think that, if I ever felt something towards them, that feeling will still be here forever and they can play that card anytime they wish.
I try to feel, without feeling too much, and I try to think, without overthinking. But this is all I am good at – overzealous feeling coupled with a big paranoid brain that never sleeps. And I can handle that, but can you handle me?!
ma descoperi cu toamna si ploaia,
si daca atingi vapaia
ce arde toata-n mine
sa stii ca iti va fi bine.
ma descoperi din cuvinte dezbracate,
cuvinte sfinte inmuiate
in sudoare, fericire si iubire,
pana cadem in nesimtire.
ma descoperi in secunde si-n priviri,
si vii sa-mi faci tu alte amintiri
de bine, bun si zambet si iubire.
spune-mi, tu crezi in fericire?
„Nu iubesc decat ce trebuie”,
Recita ea cu degetul in aer,
Si trage suflul tot in piept
Si ma intreb
„Eu oare cand ma mai destept?”
„Nu mananc decat ce-i bun,
Ce face bine la ficat,
Sincer sa-ti spun,
Tot ce e verde si curat si dulce,
Cat poate corpul meu tot duce.”
Si ma gandesc in sinea mea
„Pai hmm… Cum e sa fii asa cuminte,
As fi si eu, dac-as putea,
Dar parca-mi plac pacatele prea sfinte.
Imi place ciocolata si friptura,
Si noptile tarzii din dimineata,
Cred ca nu am gustat nicicand prescura,
Dar am alunecat de vreo trei ori pe gheata.
Imi place sa iubesc fara tagada,
Cu patima ascunsa in ograda,
Cu inima pusa-ntr-o farfurie,
Pe care sa ti-o dau chiar tie.
Imi place sa creez scenarii multe,
Si visele mele nu-s niciodata mute,
Cuvintele vin rotocoale doar spre tine,
Caci vreau sa-ti spun cat e de bine.
Nu, nu iubesc curat si sanatos,
Si mai mananc si de pe jos,
Oasele mele-s obosite, dar nu-i bai,
Stiu ca daca iti dau ceva, tu tot mai multe ai,
Iara pe dos este la fel de-adevarat,
Asa ca te invit sa ne iubim curat.”