vise

uneori adun vise in solnite sparte,
dar ca sa vezi, ele nu stau,
se duc departe,
si eu raman inchisa intr-o casa goala.
daca tu pleci,
pe mine cine ma mai scoala?
caci somnul meu e dus adanc, departe,
caci pleoapele mi le-am lipit azi noapte,
caci cantecul ce imi canta de dimineata
e azi alarma care ma trezeste de la viata.
ah, am zis eu „viata”?
voiam sa zic de moarte,
dar azi nici asta nu ne mai desparte…

Pic.

Lasă un răspuns