Frica

frica
N-am curaj sa respir, imi spun.
Tresar in mine firmituri si vise,
Pahare, cioburi, oale prinse,
Farame dintre ieri si-acum.
Totul ma-ndeamna sa pasesc,
Casa, pamant si cer si nori,
Dar eu parca-am uitat cum e sa zbori
Si dupa pietre tot cersesc.
De frica de nimic si tot,
Nici sa astept ziua de maine nu mai pot.

Sursa poza.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.