Haruki Murakami – 63

Azi ii spunem La multi ani! lui Haruki Murakami. Imi aduc aminte si acum de ziua in care l-am descoperit, voind sa-l compar cu Ryu Murakami. Asa am citit pentru prima data La sud de granita, la vest de soare (publicata prima data in 1992, dar la noi a venit mai tarziu). Nu i-am citit toate cartile, doar In cautarea oii fantastice, Salcia oarba, fata adormita, La sud de granita, la vest de soare si in prezent inca mai citesc 1Q84.

Am remarcat felul ordonat in care decurge povestirea, modul in care, cu fiecare capitol, personajele isi mai dezbraca putin sufletul in fata ta, atentia deosebita pentru detalii atat de mici, memoria gesturilor si cuvintelor, felul in care personajele isi pun sufletul pe tava, modul in care cauta si cerceteaza semnele din fiecare cuvant, privire si gest. Totul mi s-a parut incredibil, Murakami povesteste atat de lin, de grav si de serios, se implica in soarta personajelor sale, e foarte atent la tot ceea ce li se intampla.

Lectura cartilor sale, desi solicitanta (prin multitudinea de detalii prin care esti silit sa treci), e atat de reconfortanta, pentru ca eu am senzatia ca e ca si cum m-as uita la un om care vorbeste cu sine insusi. E aproape un dialog absurd, caruia nu-i poti vedea logica decat daca esti in pantofii persoanei respective.

Murakami reuseste sa creeze din el alti oameni, diferiti si atat de similari, prin luptele lor, gandurile lor, sentimentele lor, emotiile lor. La multi ani!

7 păreri la “Haruki Murakami – 63

  1. Încearcă Cronica Păsării Arc( mai ales asta) şi Kafka pe malul mării. Astea mi se par cele mai frumoase cărţi ale stimabilului în cauză. Şi dacă tot ai citit În căutarea.. , citeşte şi Dans, dans, dans. E un fel de continuare, acelaşi personaj, un hotel cu acelaşi nume şi Omul Oaie. De Ryu ce ai citit? Celebra Copii de aruncat?

    • Nu, de Ryu Murakami am citit doar Albastru nemărginit, aproape transparent și În supa miso. Amândoi Murakamii sunt pe lista mea de citit, o să trec și prin Cronica Păsării Arc și Copii de aruncat.

  2. Culeanu. Chiar recent mă „certasem” cu vreo 2 tipe care terminaseră litere şi se plângeau că nu sunt scriitori contemporani de valoare. Dar ele nici nu auziseră de Murakami, de Ian McEwan sau Amelie Nothomb. Asta ca să nu zic că nu ştiau cine e Roth şi nici Irvine Welsh. De Llosa auziseră dar nu ştiau că e contemporan. :))

  3. Da, da. Deşi mi-a plăcut mai mult primul lui roman, Alte glasuri, alte încăperi. :)) Btw, e trist că a devenit o raritate să întâlneşti random oameni care citesc cărţi ok.

  4. Şi mie. Şi ce cărţi am listat noi mai sus sunt toate foarte bune. Şi nu e vorba doar de opinia noastră subiectivă, criticii cotând şi ei foarte bine titlurile respective. 😛 => We’re awesome. :))

Lasă un răspuns