Decembrie 6th, 2009 by breathemein

A venit si clipa ciudateniei. Clipa in care totul se schimba la 180 de grade, 360, sau cate vrei tu. A venit clipa in care totul devine infricosator, in care simti mana pe usa in fiecare secunda, in fiecare sunet. Fiecare privire e ultima, si cuvintele sunt mereu ciudate si prost alese. Stai ca pe ace, si tacerea se instaleaza mai des. Stupide sarbatorile astea, te fac sa gandesti mai mult si sa fii mai atent la toate semnele mici de pe drum. Macar de-ar ninge, sa stii o treaba. E frig, e alb, lumea devine rece si indepartata. Ne mutam de la un pol la altul, dar macar o facem impreuna. Asa, nu e nici cald, nici rece, nici soare, si nici alb, si ne mutam in sens invers intre poli, ca niste maimute speriate.
Mi-e frica, mi-e foarte frica - se sparge vaza azi sau nu?