Muzica, The Killers, casti si alte cele…

Ianuarie 13th, 2009 by breathemein

Când n-am chef de nimeni şi nimic, bag muzică. Acum am căşti noi, funcţionale, mari, să-mi acopere urechile clăpăuge. Sunt folositoare, pentru că muzica e cel mai bun zgomot de fond. Dar cel mai folositor mi-ar fi un mp3 player nou - ăla vechi încă se mai ţine pe picioare, dar deh! designul nu e tocmai cum l-as vrea…
Îmi place să ascult muzica în drum spre facultate, sau în drum spre o întâlnire importantă. Să-mi urle în urechi ce am eu chef : Lamb, The Killers, Maroon 5, Snow Patrol şi adiacenţii de la The Reindeer Section. Pentru mine, muzica asta e uneori de-a dreptul breath-taking, alteori mă aruncă într-o visare fără sens şi fără rost, alteori mă face să cred că sunt cea mai puternică din lume şi că pot să-ţi dau boxu’, nene!
Bă, şi se-ntâmplă câteodată să n-am chef de absolut nimic, să mă sictirească tot, şi şcoală, şi colegi, şi bani, şi muzică. Toate astea le remediez ascultând muzică. Azi mi s-a pus pata pe “Spaceman” de la The Killers. Ăştia micii de la The Killers au scos un album nou - Day & Age - care, opinez eu cu voce tare şi tupeu, e super tare!
Enjoy Spaceman :

Degeaba

Ianuarie 13th, 2009 by breathemein

Mănânc pufuleţi. Numeşte-mă “Pufulete”. Mănânc castraveţi, zi-mi “Castravete”. Mănânc oameni, zi-mi “Recycle Bin”. Tot un drac, din partea mea. Scopul meu e de fapt un mijloc, iar mijlocul ăsta observ eu brusc că nu mai e aşa supţire ca într-o clasă anterioara. Amibele au, probabil, cel mai tare mijloc din clasa lor, că-şi pun picioarele unde vrea muşchii lor nedezvoltaţi.
Să nu bei cola, să nu bei cafea, să bei lapte de mamă de la sursă, şi peste toate astea citeşte-o pe una cu veleităţi de scriitoare, urâtă, surdă şi antipatică pe deasupra.
Toate ca toate, da’ eu m-aş duce în Tineretului, să mă dau în maşinuţe. Sufletul meu de plod nedorit asta şi-ar dori în exact momentul de faţă. Toate ca toate, da’ rochia aia de la Flo&Jo mi-ar plăcea în momentu’ de faţă, şi perechea de cizme aferente ei. Nu m-aş plânge nici dacă părul meu ar arăta normal (câteodată regret alegerile pe care le fac pentru sărmanul părul meu - în concluzie : nu mai vreau permanent! ), iar cel mai mult vreau să treacă facultatea mai repede fără ca eu să mai fac ceva. Atât! O fi mult? O fi puţin? Dumnezeu mila, eu vreau doar să mă lase în pace profii şi toţi ăia care-s ca ei! Că eu sunt degeaba, şi cuvintele mele sunt tot degeaba…