Adunate

Păi dacă tremur, cine mă opreşte?

În necurat, îmi ţin mâna în cleşte.

Şi dacă mă arde topitura,

Blestemată fie-ţi gura!

Trotuar şi bale,

Întuneric, jale.

Mă scurg, tăcere,-n braţele tale,-ntreagă.

Aşteaptă-mă, de mâine o să fiu mai neagră.

Surplus sub minus,

Mustaţă de motan, arcsinus.

E totul gri şi greu şi tâmp.

Dar parcă-mi eşti din ce în ce mai scump.

Un comentariu la „Adunate

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.