Iulie 9th, 2008 by breathemein

Azi am fost iar la munca. Same boring shit after another. Doar ca azi am avut de sunat medici, avocati si manageri ca sa le propun sa fie operatori la call center. Lumea evident ca m-a refuzat. Mna… Cand a revenit netul, m-am reapucat de CTRL A, CTRL C, ALT F4, ALT TAB, CTRL A, CTRL V.

BOOOOOOOOOOOOOOOOORING…

Mi-a placut ca sefii mi-au luat cafea, dragut din partea lor… ;))

Ma uit la unghii. Abia astept sa-mi creasca. Ma uit la hamsterii de pe balcon. Dorm toata ziua, nenorocitii. Ce viata au!

Imi trec mana prin par. Ma uit la antena din fata mea.

Ma uit cum ploua. Ma uit la tv-ul cu UTV si la seful meu.

Ma uit la adidasii mei si mi se par murdari.

Maine o sa fie la fel…

Iulie 9th, 2008 by breathemein

Ma simt ca ultimul prost, fac ce fac, si asteptarea mea nu e concluzionata de niciun raspuns – fie el pozitiv, sau negativ.

Ma simt degeaba si in plus pe lumea asta, nu conteaza ce zic, ce fac si ce gandesc.

Nu conteaza ce respire si ce traiesc, nu conteaza cum simt si daca zambesc, nu intereseaza pe nimeni chestia asta.

Pe nimeni e mult spus. Ca pe unii ii intereseaza. Pe tine, pentru ca esti orb, nu te intereseaza. Pe tine, pentru ca esti surd, nu te sensibileaza strigatul meu. Pe tine, pentru ca esti nepasator, chiar nu te doare.

O sa urasc strada principala, vanzatoarele de la magazin, masinile de langa blocul tau si lenjeria ta rosie, pentru ca te vad mai des si pentru ca nu le ignori.

O sa urasc aerul pe care il respiri pentru ca are parte de tine.

O sa te urasc pe tine, cum i-am urat si pe altii inaintea ta, pentru ca m-ai facut sa fiu slaba.

Iulie 7th, 2008 by breathemein

Prima zi din saptamana. Prima zi in campul muncii.

A debutat cu stangul. N-am aflat unde ma muta. Administratora e degeaba. M-am dus s-o intreb a nu stiu cata oara chestia asta, si mi-a raspuns la fel “Nu stiu, puisor. Mai ai rabdare.”.

M-am dus la munca.

Unde am apasat CTRL C/CTRL V la infinit. Over and over again… and over again…

Am venit in camera, oarecum vesela si enervata pe bunica-mea in acelasi timp, ca nu intelege niste chestii si ma scoate din sarite.

Ma uit dupa administratora, dar era inchis la ea. Urc pana la 2, intru in camera si observ in prima faza BALAMUCUL din mijlocul camerei: cuptoare, cu farfurii, unitate, cani, mancare, pixuri… M-a luat durerea de cap. Ma duc la calculator si observ ca e prea multa liniste… Rotesc de butonul boxelor si observ ca toate lucrurile sunt scoase din priza. Deci chiar am luat foc. Ca stiu sigur ca fetele astea nu stiu sa dea shutdown la calculator. ~X(~X(~X(

Mor de nervi… Mor de ciuda… Mor de toate alea… Mai beau o gura de lapte.

Iulie 6th, 2008 by breathemein

Acum vom vorbi de ceva numit industrial. Adica de Tim Skold. Artistul care m-a facut sa vreau sa cant la bass si sa am in acelasi timp greturile de care sufera el…
Pacat ca nu are parte de prea multa mediatizare, dar trupele cu care a cantat au avut mare succes.

Ma uit la Marilyn Manson - care a inflorit sub bassul electrizant al lui Skold. Au lucrat impreuna din 2001 pana in iarna lui 2008, timp in care formatia a avut cel mai mare succes (parerea mea ). A cantat si solo - a reusit sa scoata 3 albume, el fiind un “multi-instrumentalist”, cum zice wikipedia. A cantat si cu KMFDM - dunno what that is, dar se pare ca e o formatie foarte tare prin Germania, care apartine aceluiasi gen si deci se prea poate sa caut sa ascult si asta .

Tim Skold appears to be a man of many talents: canta la chitara, la bass, la clape si e si vocal. E muzician si producator. E foarte bun live, pare ca nu depune nici cel mai mic efort ca sa cante. Muzica lui a fost incadrata in genurile: alternative metal, industrial, gothic metal. Mie doar mi se pare ca suna foooooooooooooooooooooarte bine - since I don’t give a shit on labelling.

Nu stiu ce as putea sa spun despre el, doar ca mi se pare un profesionist si un om cu foarte multa inspiratie. Pot doar sa sper ca o sa ajung sa cant si eu ca el… Sau daca nu, o sa ma multumesc sa-l ascult.
Enjoy Chaos!

Iulie 6th, 2008 by breathemein

Una dintre cele mai bune melodii de la Amy Winehouse. Stiu ca e o drogata irecuperabila, dar totusi e o drogata cu mai mult talent decat multi oameni fara vicii. Si piesa asta imi place mult de tot…

Iulie 6th, 2008 by breathemein

Am dormit toata ziua.

Mi-a fost rau si scarba si greata de oameni, si azi viata chiar mi s-a parut grea.

N-am avut nimic de zis toata ziua, decat ca sunt dezamagita si daramata de oameni. S-au intamplat lucruri si nici nu ma asteptam la ele. Mi s-au zis lucruri si nu ma asteptam la ele.

Ma asteptam sa nu se intample nimic bun si totusi s-a intamplat…

Sufletul meu e oarecum pustiit de lupta dintre creierul meu – care vrea sa renunte si sa devin rea si evil, si sufletul meu – care se bucura si cand sufera, alinandu-se cu jalnica exclamatie “macar am incercat”.

Nu-mi pare rau de suferinta, sunt darnica cu atentia mea si cu afectiunea pe care o imprastii in jur. Imi face bine sa stiu ca nu-s un robot, si ca am incredere in oameni. Imi face bine sa stiu ca pot conta si altii in viata mea, nu doar eu.

Si cu toate astea, mi se reproseaza ca as fi total pe dos sau, si mai rau, chestiile astea sunt total ignorate.

E trist. Ma intristeaza. Acum sunt trista si as vrea sa plang.

Am si plans, dar n-o sa stie nimeni. Viata e prea nepasatoare ca sa-i pese de o lacrima, pentru care am stat cu fata in sus, ca s-o intorc inapoi…

Iulie 5th, 2008 by breathemein

Timpul meu ticaie inevitabil spre in jos…

Durerea ma macina. Ochii nu-i pot tine deschisi. Gura abia mai cere aer, abia daca mai saruta cuvinte.

Totul moare. In mine, in jurul meu, se usuca toate si putrezesc cu rapiditatea cu care creste mucegaiul.

Totul ma inunda. Totul ma asteapta. Raiul, iadul, deopotriva – toate sunt aceleasi acum…

Mana mea s-a agatat fragil de perete.

Celalalta te cauta, haotic, si nu vrea sa te piarda.

Picioarele refuza sa caute alt drum decat in jos.

Cosul pieptului ma doare – aerul a intrat prea brusc in plamani, si nu-l voiam.

Urechile ma dor, si-mi tiuie, si refuza toate sunetele straine de tine.

Durere… Tacere… Timp oprit… Nemiscare…

Sunt fara suflare.

Sunt fara suflet.

Nu traiesc si, in acelasi timp, nu mor.

Simt doar o disperare adanca si somnul frate cu moartea…

Parul mi s-a insirat pe perna.

A uitat ce cauta.

Clipa a uitat ca-si cauta minutul.

Aerul a uitat ca-si cauta plamanul.

Sunetul a uitat ca-si cauta urechea.

Greseala n-a uitat ca ma cauta pe mine…

Iulie 4th, 2008 by breathemein

Una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am ascultat… Ma si mir ca am uitat de ea. Si in acelasi timp, mi-e rusine de mine…

Iulie 4th, 2008 by breathemein

Pentru “someone special”.

Iulie 4th, 2008 by breathemein

Shh… Sunt la cura de fericire.

Sunt in clipa in care savurez clipa, si viata, si respiratul, si oamenii, si mancarea, si florile.

Sunt la cura de buna-dispozitie.

Sunt in acel moment in care totul e mai mult decat roz – rozul e o culoare urata, dar impletita cu albastru, rosu, mov si portocaliu, pare superba.

Sunt la cura de zambete.

Ma hranesc cu zambetul tau – tu esti prietenul meu, tu esti omul in care am incredere, in fiecare zi ma gandesc cum sa fiu mai aproape de tine si cum sa te fac sa zambesti mai mult.

Sunt la cura de fericire. Ma bucura fiecare moment al zilei, sunetul noptii, motocicletele nebune care trec prin fata geamului meu, zambetul tau somnoros, prieten drag…

Ma bucura imbratisarile pe care ti le fur cu gandul, si sentimentul ca azi te gandesti mai mult la mine.

Ma bucura parul ravasit, camasa un pic sifonata, paharul pe jumatate plin, ochii dati cu putin rimel, fusta in vant, sandalele legate la vrajeala pe glenza mea subtire…

Sunt la cura de fericire…