Iunie 9th, 2008 by breathemein

Am fost in tara macului.

In tara plajei si a soarelui. De fapt, am fost in tara ploii ieri. Dar a fost bine.

Era nisip si erau si cutii de bere, si personaje turmentate care experimentau spiritul liber.

Era vant si era ploaie, si scoici zdrobite pe plaja.

Erau stele de mare relative descompuse, si niste pietre la care nu m-am prins cum sta treaba cu ele.

Erau multe tarabe si mese de lemn si banci de lemn si multe gherete care se voiau a fi baruri.

Multe locuri in care se vindeau cercei si multe gogosi.

Cam pe toate drumurile mirosea a hamsii.

Camera era rece si portocalie, si patul era imens. Cam tare, dar a mers.

A fost frumos ca a plouat si i-a alungat pe toti cei care ar fi putut sa disturbe ce era acolo.

Privirea mea rece s-a bucurat de tot si a asimilat tot ce a putut de la primul ochi.

Totul era atat de frumos si rece, si ma bucur ca prima mea mare a fost fara lume si fara aglomeratie, totul era la fel de linistit cum am presupus ca o sa fie.

Totul era salbatic, si n-am avut deloc nevoie de cuvinte. Nici macar o secunda nu le-am simtit lipsa.

A fost superb. A fost perfect.

Probabil pana data viitoare…